Nepasarea guvernantilor a ingropat un proiect de strangere a copiilor strazii intr-un centru de recuperare.
Lipsa de interes a guvernantilor care s-au succedat dupa anul 2000, precum si neseriozitatea reprezentantilor NATO au facut sa moara in fasa un proiect care a avut drept scop recuperarea si reinsertia copiilor strazii, in amplasamentul unei foste unitati de rachete. Singurii "locatari" care au ajuns in incinta Centrului de Recuperare de la Fundulea sunt doi struti.
Pentru a scapa de presiunea declaratiilor extrem de critice pe care le facea baroneasa Emma Nicholson, fost raportor al Romaniei la Parlamentul European, guvernul PSD si-a luat angajamentul sa gaseasca solutii pentru a-i reintegra pe copiii strazii.
O astfel de masura, anuntata cu mare tam-tam la sfarsitul anului 2001 de cabinetul Nastase, a fost infiintarea unui Centru Medical de Recuperare si Reinsertie la Fundulea. Acum, la aproape sase ani de la anuntarea proiectului, centrul spre care esti indrumat de doua indicatoare imense, inca din Fundulea, a ramas in paragina, singurele fiinte care populeaza spatiul fiind cativa paznici. Si doi struti.
Copiii strazii in loc de rachete
In locatia amintita a functionat, pana la sfarsitul anilor "90, o baza militara de rachete. Din cauza programului de reducere a capacitatilor militare, baza de la Fundulea a fost dezafectata. Armata si-a luat de acolo rachetele, iar baza a ajuns, dupa un timp, in administrarea Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti.
?La sfarsitul anului 2001 a venit la mine Serban Mihailescu (ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului la acea vreme) si mi-a zis: ?Sorine, ia tu baza de la Fundulea si strange copiii astia de pe strazi.? Mi-a placut ideea si m-am implicat.
La proiect a participat si sefa Autoritatii pentru Copii, Gabriela Coman", ne-a declarat medicul Sorin Oprescu, fost director al Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti.
Pentru inceput, Executivul a alocat proiectului trei miliarde de lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pentru infiintarea spitalului, care ar fi trebuit sa inceapa sa functioneze din toamna anului 2002, sub coordonarea Ministerului Sanatatii si Familiei. Conducatorul proiectului a fost numit psihologul Florin Tudose.
"Animalute" pentru amuzament
In perioada in care au avut loc lucrari de reabilitare a locatiei, la Centrul Medical din Fundulea au aparut si doi struti. ?Eu i-am dus acolo, dom"le. Suprafata Centrului este de aproape 19 hectare, asa ca nu se pune problema spatiului. M-am rugat de un prieten de la Predeal, care are o ferma de struti, sa-mi dea si mie cativa, sa aiba si copiii aia cu ce sa se amuze.
Nu uitati ca ar fi trebuit sa stea cumva in izolare, in padure. Amicul meu mi-a dat doi struti, gratis, dar cu acte in regula. Dupa un timp, am observat ca pasarile se comporta ciudat si mi-am dat seama ca am doua femele. Asa ca m-am dus din nou la prietenul de care spuneam si l-am rugat sa-mi dea si un mascul, dupa care lucrurile au intrat in normal.
Din pacate, dupa un timp, una dintre femele a murit. Asa ca nu este vorba de o ferma de struti, cum umbla vorba prin Fundulea, ci doar de doua exemplare care sunt tinute la fosta Gospodarie Agro-Zootehnica a unitatii de rachete", explica Sorin Oprescu.
Reprezentantii Primariei Fundulea devin foarte iritati atunci cand sunt intrebati despre Centrul Medical de Recuperare si Reinsertie. Ei spun ca la unitatea medicala s-au facut ceva lucrari, dar nu comenteaza in legatura cu strutii. In plus, spun ca nu-i intereseaza subiectul si ca este treaba spitalului bucurestean.
Dupa ce am cerut legatura cu primarul Dorel Dorobantu, vocea de la celalalt capat al firului, care s-a recomandat a fi agent veterinar, ne-a transmis sec: ?Nu ne intrebati pe noi despre centrul de recuperare, nu este in administrarea noastra. Am vazut ca s-au facut unele lucrari de constructii, dar pentru detalii adresati-va Spitalului Universitar."
Indicatoare catre nicaieri
Suma de trei miliarde alocata de Guvern a fost folosita pentru reabilitarea fostelor dormitoare ale unitatii, pentru repararea cazanelor de la centrala termica, a gardului, pentru asfaltarea drumului spre Fundulea. Tot atunci au fost puse si panourile care indica traseul spre centrul de recuperare, incepand din Fundulea. O parte din bani au fost folositi si pentru asigurarea pazei.
La inceput au fost angajati 16 paznici, in mare parte localnici. Insa si acestia se comportau? ciudat. ?Eu am vrut sa le dau posibilitatea sa castige niste bani, dar dupa un timp m-am trezit cu numeroase probleme. Au inceput sa dispara copaci din unitate. Ba chiar am depistat carute cu lemne pe care le-am intors din drum. Ei spuneau ca a fost vorba de crengi, dar era clar ca au inceput taierile.
Eu le-am intins o mana, iar drept ajutor si drept rasplata, am constatat ca sunt reclamat peste tot", mai spune Sorin Oprescu. Proiectul coordonat de conducerea Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti era foarte ambitios. De exemplu, buncarele in care fusesera depozitate rachetele urmau sa fie transformate in ateliere in care copiii fara adapost sa deprinda o meserie.
?Am incercat sa facem acolo un centru pentru copiii strazii, in special pentru cei care se drogau cu aurolac. Din pacate nu am reusit, pentru ca dupa ce s-au terminat cele trei miliarde de lei am mai primit un singur an finantare - 500 de milioane de lei de la Ministerul Sanatatii, pentru cheltuielile curente. Apoi gata.
M-am zbatut si am mai obtinut vreo 12 sponsorizari, iar dupa aceea am fost dat afara si nu mai stiu ce s-a mai intamplat", mai spune medicul Sorin Oprescu. Unitatea ar fi trebuit sa aiba ateliere de pictura, sculptura si croitorie, o sala de sport si chiar un parc.
In plus, ar mai fi trebuit sa fie infiintat si un spital de 50 de paturi pentru copiii din Centru, dar si pentru decongestionarea activitatii Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti.
