Pattern-ul din ultimele sesiuni a fost valabil si astazi: creste randamentul obligatiunilor de stat americane, scad bursele si, in acelasi timp, creste dolarul. De aceasta data, totul a plecat de la Greenspan...

Marti, 12 Iunie indicele Dow Jones a scazut 129,05 puncte, adica 0,97% la 13.295,01 puncte, S&P 500 -1,07% la 1.493,00 puncte, iar indicele de tehnologie Nasdaq100 a scazut 0,59% la 1.890,67 puncte.

Nici Europa nu a performat mai bine: DAX30 din Germania a scazut 27,84 puncte, adica 0,36% la 7.678,26, indicele pan-european EuroStoxx50 -0,74% la 4.383,02, in timp ce FTSE100 de la Londra a scazut 47,10 puncte, adica 0,72% la 6.520,40.

Desi bursele americane au deschis pe minus, datorita stabilizarii pietei bond-urilor de stat acestea au recuperat la mijlocul sesiunii terenul pierdut si se parea ca inchiderea va fi puternic pe plus. Ipoteza perfect valabila, daca nu ar fi vorbit Greenspan.

Alan Greenspan, fostul guvernator Fed, a declarat ca vede o crestere a randamentului bondurilor in urmatorii ani, crestere pe care o vede ca fiind ciclica. Insa, domnia sa a mai zis ca nu exista motive pentru o retragere masiva a Chinei din investitiile facute in bonduri americane.

Toate bune si frumoase pana aici. Pietele de capital si-au continuat cresterea. Insa, una din motivatiile aduse a fost aceea ca, practic, China nu ar avea cui sa vanda o asemenea cantitate de bonduri.

Oups! au zis investitorii. Deci nu aspecte fundamentale ar retine China sa renunte la investitiile respective, ci faptul ca nu are cui sa le dea. China detine in prezent peste 1.200 de miliarde de dolari in rezerve, marea majoritate fiind plasate in bonduri. Apare logic de ce o reducere a detinerilor de, sa zicem, cateva sute de miliarde, ar fi destul de dificil de executat.

Dar urmatoarea fraza a fost aceea care a determinat cu adevarat valul de ordine de vanzare din piete. Domnia sa a adaugat ca excesul de lichiditate prezent in pietele financiare nu va dura la infinit. “Bucurati-va cat mai aveti ocazia!” a zis, textual, Alan Greenspan.

Insa, aceasta asa-zisa bucurie nu a durat mult: bondurile si-au reinceput trend-ul de scadere, randamentul acestora atingand un maxim intra-day la peste 5,30%, cea mai mare valoare din ultimii 5 ani, in timp ce bursele americane au inregistrat o tranta destul de serioasa pe final de sesiune.

Singurul care a avut de castigat din toata aceasta poveste a fost dolarul. Ajutat fiind de prospectul unei ridicari a dobanzii de catre Fed, dar si de cresterea randamentului bondurilor, a crescut la 1,3301 fata de euro si la 1,2418 fata de francul elvetian si a ramas “flat” in raport cu yenul japonez la 121,63.

Lira sterlina in schimb a crescut fata de dolar la 1,9739, mai ales datorita comentariilor “hawkish” facute de Mervyn King, guvernatorul Bancii Angliei. Domnia sa a declarat ca rata dobanzii la lira sterlina ar putea creste in continuare daca indicatorii ce privesc capacitatea de utilizare si inflatia vor ramane la un nivel ridicat.

Este extrem de posibil ca acest pattern de care vorbeam sa continue si in zilele urmatoare. Este exact la fel ca atunci cand la ordinea zilei era cotatia petrolului: pe masura ce aceasta crestea, bursele scadeau.

Insa, avem in fata o serie de date extrem de importante in ceea ce priveste inflatia: indicii preturilor de productie si de consum din Statele Unite (ce vor fi publicati joi, respectiv vineri), iar miercuri vom vedea raportul Beige Book.

La fel cum am scris si in precedentul Gong Bursier, daca acesti indicatori nu vor depasi estimarile, este posibil ca temerile cu privire la inflatie sa se reduca destul de drastic si pietele sa se intoarca la nivelurile de acum o saptamana.

Daca insa nu, aceasta noua moda, de a tranzactiona actiuni in functie de bonduri, va continua.

Va voi tine la curent...

dezbate pe blogul lui Liviu Moldovan