„In conformitate cu prevederile Conventiei ESPOO privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, la data de 14 iunie 2007, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) a solicitat Ucrainei organizarea, pe teritoriul Romaniei, a unei dezbateri publice privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Canalul Bastroe”, se arata intr-un comunicat transmis de Ministerul Mediului.

Potrivit institutiei, propunerea partii romane a fost ca la data de 4 iulie 2007, sa aiba loc o dezbatere, care sa se desfasoare la Tulcea. Invocand timpul destul de scurt necesar pregatirilor, partea ucraineana a solicitat amanarea datei.

In stand-by

Pe 21 iunie, 2007, ministrul mediului Attila Korodi anunta ca „autoritatea ucraineana si-a luat angajamentul de a nu incepe constructiile pentru etapa a doua a proiectului Bastroe, care prevede lucrari de pana la noua metri adancime, pana ce nu vor realiza un studiu de impact asupra mediului, care va fi ulterior analizat de partea romana si de autoritatile europene competente”.

Autoritatile Romane asteapta acum stabilirea unei noi date pentru redeschiderea discutiilor pe tema controversatului canal.

Bastroe pune in pericol Delta Dunarii

Proiectul Canalului Bastroe, propus de guvernul ucrainian a provocat multe controverse la nivel international. Problemele se leaga de faptul ca respectivul canal ar trebui sa taie Estuarul Bastroe al Deltei Dunarii, o rezervatie a biosferei de importanta mondiala.

80% din zonele umede si inundabile din bazinul Marii Negre (inclusiv Delta Dunarii) au fost distruse in ultimul secol. Situatia critica din Delta Dunarii a determinat desemnarea ei ca Zona Umeda de Importanta Mondiala prin Conventia Ramsar din 1995, Rezervatie a Biosferei in 1998, precum si ecoregiune Global 200 de catre WWF.

Recunoscand-o ca problema prioritara, Banca Mondiala investeste zona in proiecte pilot de conservare.

Speciile de plante si animale nu sunt singurele amenintate. Populatia, de asemenea, ar putea fi afectata, intrucat majoritatea locuitorilor din zona traiesc din pescuit.