Acum fiecare isi stie partea, dar mai arunca uneori cite o sprinceana spre mosia celuilalt. Si spun ca vor piata libera, acum cind au, finalmente, resursele in ograda lor.
Astazi fac agricultura. Dar grosul profitului vine nu de pe ogor, ci din fabricile proprii in care isi proceseaza recolta, din insilozarea in depozitele de o importanta aproape strategica pe care le au in proprietate sau din export.
S-au inzestrat cu flote de tractoare si de sofisticate combine, au tot mai putina nevoie de stat, caruia au totusi a-i face eternul repros al subventiilor, ori ca sint prea mici, ori ca nu vin la timp.
Participa la simpozioane internationale pe teme agricole, ba chiar organizeaza acasa la ei conferinte cu agronomi de la capatul lumii.
Mai asteapta vesti de prin tribunale, acolo a ramas deschis un cimp de lupta. Sint mult mai mobili decit micii cultivatori, desi cultiva suprafete uriase, pentru ca sint tehnologizati si au acces la informatii, cultiva mai degraba plante tehnice decit griu sau porumb,
exporta tot mai putina materie prima, pentru ca au apucat sa-si construiasca fabrici pentru procesare. Si au un singur dusman comun: seceta.
Culita Tarata - 72.000 de hectare
Firma-fanion a lui Culita Tarata, „TCE 3 Brazi“, lucreaza 57.000 ha in Insula Mare a Brailei si 15.000 ha in judetul Neamt. Inginer zootehnist, casatorit, un copil, cu resedinta in municipiul Roman, el a facut primii bani din comertul cu taurasi, abatoare, apoi din afaceri forestiere.
Fost deputat PSD in legislatura 2000-2004, a luat in concesiune in 2002 de la Agentia Domeniilor Statului pe 20 de ani Insula Mare a Brailei (IMB), fapt hotarit de insusi fostul premier Nastase, nemultumit de randamentul firmei bucurestene care lucrase IMB pina atunci.
Tarata se judeca si azi cu Agentia Domeniilor Statului, care a cerut in 2003 anularea contractului de concesiune, acuzindu-l ca nu si-ar fi platit redeventa. „Am platit tot timpul redeventa.
In 2002, Guvernul a recunoscut printr-un act normativ ca judetul Braila a fost afectat de seceta, iar 15.000 de hectare din IMB, care nu erau asigurate cu irigatii, au beneficiat de scutirea de redeventa.
Este suma despre care ADS spune ca n-am achitat-o si a reziliat contractul, la ordinul ministrului Sarbu. Ne-am judecat si am cistigat la Curtea de Arbitraj, in 2003-2004.
ADS a atacat hotarirea, dar pe 25 mai, anul acesta, Sectia Comerciala a Inaltei Curti de Casatie s-a pronuntat irevocabil, respingind ca nefondat recursul ADS“, declara Culita Tarita.
Adrian Porumboiu - 43.000 de hectare
Grupul de firme „Racova com-agro-pan Grup“, al lui Adrian Porumboiu, administreaza suprafete de teren agricol din nordul Galatiului pina la Vatra Dornei.
Casatorit, are doi feciori, unul regizor, altul director la una dintre fermele de vite din vecinatatea Vasluiului - „si de doua ori bunic, o data de la fiecare“.
Porumboiu a intrat in afaceri cumparind, in 1993, hotelurile Racova, din Vaslui, si Cantemir, din Husi, apoi restul activelor ale OJT Vaslui. In agricultura a intrat in 1998, la un an dupa ce s-a lasat de arbitraj, cumparind fostul Comcereal Vaslui, ce avea, pe linga silozuri, si 2.500 de hectare de teren agricol luate in arenda.
Un an mai tirziu, fostul arbitru hotaraste sa dubleze suprafetele lucrate in arenda. Cumpara spatii comerciale, ferme, fabrici vechi, pe care le retehnologizeaza, construieste altele de la firul ierbii, ajungind astazi proprietarul unui grup de firme cu peste 5.400 de angajati.
Jihad El-Khali - 30.000 de hectare
43 de ani, cetatean libanez si britanic, lucreaza prin firma „Maria Group Chirnogi“ 30.000 de hectare in judetele Calarasi, Constanta, Giurgiu, Timis. Societatea mai are ca actionari alti trei libanezi, fiecare cu dubla cetatenie, unul britanic, altul cipriot, celalalt american.
Cel mai mic fiu al unei familii libaneze cu sapte copii, Jihad a facut prima afacere la 13 ani, cind si-a cumparat un frigider portabil de 5 kilograme, l-a agatat pe umar si a inceput sa vinda inghetata pe strazile Beirutului.
Un an mai tirziu se lasa de scoala, nu-i placeau gramatica si franceza, si a inceput sa vinda intr-un magazin de-al fratelui sau.
Apoi si-a deschis un magazin linga granita cu Siria, unde a profitat ca era singurul negutator crestin, dintr-o majoritate musulmana, adica vindea la greu alcool.
Printre clientii sai - multi muncitori romani si rusi angajati in Siria, care treceau granita sa-si cumpere vodca, whisky si aparate video. Jihad a inceput afacerile in Romania in 1992.
Pina prin ’96, erau vremurile cind se vindea tot ce aduceai din afara tarii. Apoi exporta in tarile arabe taurine si berbecuti. Criza de furaje l-a indreptat spre culturile agricole. Cultiva indeosebi griu, porumb si, anul acesta pentru ultima data, soia.
