Justitia romana e egala pentru toti? Ce se intimpla cu marile dosare care n-au fost rezolvate nici azi? De ce nu platesc magistratii pentru greselile lor? Se mai amesteca politica in justitie? Acestea sunt citeva dintre intrebarile la care raspund, fata in fata, in Le MONDE diplomatique, dna Monica Macovei si dl Cristian Diaconescu, fosti
ministri ai Justitiei, intr-o confruntare despre lege, adevar si dreptate in Justitia romana.
1. Justitia este reprezentata de Themis, zeita legii si a echitatii, legata la ochi si tinand intr-o mana o balanta. Considerati ca in Romania justitia se aplica la fel saracilor cit si celor bogati?
Doamna Monica Macovei e de parere ca, „avand in vedere ca exista cazuri de coruptie in Justitie (in ultimul an au fost trimisi in judecata in jur de 7 judecatori si procurori), este evident ca in unele cazuri justitia are masuri diferite pentru cei care isi permit sa plateasca. Asta nu inseamna insa ca intregul sistem judiciar este corupt. Dar avem o problema.
Eu am afirmat-o public, in mod repetat, dar din pacate cei din aceasta categorie profesionala reactioneaza negativ la aceasta critica si nu se implica in curatarea propriei case. De pilda, in 2006, cand am declansat o campanie de constientizare a efectelor coruptiei in Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii s-a opus campaniei, a refuzat sa participe si chiar a criticat-o“.
2. Zeita Justitiei are in cealalta mana un palos. Totusi, nici una dintre marile perso¬na¬litati politice puse sub acuzare in ultima vreme n-a facut nici macar o ora de inchisoare, in ciuda gravelor acuzatii care i s-au adus. Iar in ceea ce priveste acuzatiile de mare criminalitate economica, Justitia pare la fel de inofensiva. De ce?
Potrivit dnei Macovei, „in majoritatea cazurilor de coruptie sau de mari fraude (gen evaziune fiscala) procurorii au trimis in judecata persoanele acuzate, in stare de libertate (cu exceptia infrac¬tiunilor flagrante, in cazurile de coruptie), iar dosarele acestora se afla pe rolul instantelor de judecata.
Am constatat ca procesele respective se lungesc mult, prin multiple cereri de amanare din partea acuzatilor, admise de judecatori. Unele din aceste cereri de amanare pot fi intemeiate, dar este dincolo de orice termen rezonabil amanarea dezbaterilor pe fond mai mult de un an.
Sunt procese in care, timp de peste un an, nici macar nu s-a inceput discutarea fondului, iar in general timpul nu lucreaza in favoarea stabilirii adevarului“.
„Discutand despre atitudinea politicienilor trimisi in judecata, am constatat ca, desi in faza de ancheta afirma ca abia asteapta sa isi dovedeasca nevinovatia in fata judecatorilor, cand ajung in instantele de judecata cer amanarea proceselor si ridica chestiuni prealabile care sa incetineasca ori chiar sa evite judecata.
Sigur ca orice inculpat are dreptul sa foloseasca orice mijloc de aparare, inclusiv sa incerce amanarea discutarii fondului, dar pentru politicieni, pentru o cariera politica, o astfel de atitudine aduce mari deservicii, deoarece indica incercarea de a evita o solutie pe fond, de vinovatie sau nevinovatie. Insa in cele din urma si aceste dosare vor primi solutii definitive in justitie.
Primul pas in combaterea coruptiei politice si a marilor fraude s-a facut, in sensul ca s-au finalizat anchete si s-au trimis in judecata. Toata opinia publica asteapta faza finala a deciziilor in justitie“.
3. Consilierul Cristi Danilet, care a reprezentat Romania in Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei, si-a motivat demisia prin aceea ca „nu vreau ca numele meu sa fie asociat cu epurarea politica din justitie“. In ce masura unele dintre actiunile noului ministru al Justitiei, dl Chiuariu, pot fi catalogate drept epurari politice?
„As aminti episodul Tulus, cand noul ministru al Justitiei a incercat peste noapte si nemotivat sa il revoce din functie pe procurorul sef al unei Sectii din Directia Nationala Anticoruptie, tocmai sectia care a trimis in judecata cei mai multi politicieni anul trecut si care are in ancheta dosare cu politicieni de rang inalt.
Aceasta incercare a fost vazuta atit de presa, cit si de multi magistrati (care au si protestat public) ca o interferenta cu independenta Justitiei si a fost sanctionata, inclusiv prin demisia judecatorului Cristi Danilet din functia de consilier al ministrului, dar si prin demisia fostului secretar de stat Ion Codescu si a fostei directoare de la Directia Anticoruptie din Ministerul Justitiei
(neangajati politic si cu un rol esential in procesul de aderare). Acestia si-au motivat public demisiile prin actul de imixtiune politica in justitie al ministrului. De altfel, si raportul CE din 27 iunie critica acest episod.
De asemenea, a fost revocat din functie un procuror care, in calitate de inspector in MJ, a dorit sa verifice activitatea executorilor judecatoresti din orasul Iasi (din intimplare locul de bastina al ministrului), pe baza unui plan stabilit inca din 2006, si care a refuzat sa arunce la gunoi un raport de inspectie cu privire la nereguli comise de seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Inceputul nu este promitator.“
4. Cum vi se pare asa-numita Lege ANI dupa ultimele modificari?
„Varianta de astazi a legii este mai buna decit diverse alte variante care au rezultat in dezbaterile parlamentare, dar exista totusi aspecte in lege care vor putea afecta independenta si eficienta Agentiei.
De pilda, Senatul are un rol decisiv in numirea persoanelor care fac parte din Consiliul Agentiei (boardul Agentiei) si mi-e greu sa cred ca Agentia va putea verifica in mod independent senatori sau pe colegii lor politici, nu exista o procedura transparenta prin care partidele sau celelalte institutii sa isi desemneze candidatii, reprezentantul societatii civile este ales de Senat nu de
societatea civila, inspectorul care verifica averile poate face o expertiza numai daca persoana verificata este de acord (!), nu exista procedura pentru verificarea ulterioara incetarii functiei publice (deci fur un milion sau sunt intr-o situatie de conflict de interese, imi dau demisia si probabil am scapat de verificari) si altele.
Mi se pare evidenta si chiar de inteles dorinta politicienilor de a evita un control obiectiv si independent al averilor, al conflictelor de interese si al incompatibilitatilor. Pina la urma asa se intampla atunci cand lupta impotriva coruptiei politice se face intr-o tara unde exista si politicieni corupti. Exista rezistenta la masurile anticoruptie, care ii vizeaza tocmai pe ei.“
5. Procurorii DNA instrumenteaza dosare in care sunt implicati politicieni de prima marime, dosare care apoi fie ca treneaza, fie ca sunt respinse din diferite motive - vicii de procedura, probe insuficiente etc. Care sunt cauzele, dupa parerea dvs.?
„Pana in acest moment, cele mai multe exemple sunt cele in care treneaza procesele pe rolul instantelor de judecata, nu imi amintesc de probleme de procedura in dosarele DNA (dar nu neg ca au existat probleme de procedura in dosarele altor unitati de Parchet si acestea nu fac decit sa decredibilizeze activitatea procurorilor).
In ceea ce priveste lungirea proceselor in fata instantelor de judecata, mi-am spus opinia anterior, la raspunsul de la intrebarea nr. 2. Precizez insa ca exista din pacate vicii de procedura si in curtea judecatorilor si amintesc cazul unui judecator care a uitat sa motiveze o decizie de arestare preventiva si, ca urmare, persoana arestata pentru omor a fost pusa in libertate (cazul Tanacu).
Nu neg ca astfel de situatii nu sunt omenesti, dar problema este lipsa de reactie critica din partea CSM, singurul care verifica activitatea magistratilor.“
6. Fostul premier Adrian Nastase afirma ca dosarele care il privesc ar fi facute la comanda politica. (Va reamintesc ca presedintele Traian Basescu s-a referit la un moment dat la subti¬rimea unor acuzatii de tip montari de termopane aduse premierului.) Cum comentati?
„Toti politicienii cercetati au spus acelasi lucru, chiar si cei din partidele aflate la guvernare. Opinia publica nu ii crede.
Adrian Nastase a afirmat ca este victima integrarii in Uniunea Europeana (in sensul ca aveam nevoie in Romania de anchete cu politicieni de rang inalt), dar iata ca este contrazis de realitate, el a fost trimis in judecata intr-un alt dosar de coruptie dupa data integrarii Romaniei si este in continuare cercetat in alte dosare.
La fel, au fost si continua anchetele cu politicieni din toate partidele, inclusiv din PD, partidul din care provine presedintele. Procurorii anticoruptie au lucrat si lucreaza total independent, si asta se vede din faptul ca anchetele lor privesc politicieni din toate partidele.
Nu am cum sa comentez afirmatia presedintelui, nu stiu de ce a facut-o, dar am mai auzit voci dezamagite de faptul ca fostul prim-mi¬nistru este cercetat pentru «fapte marunte», avand in vedere alegatiile din presa din timpul guvernarii sale. Inca o data, spun ca procurorii cerceteaza si trimit in judecata orice fapta de coruptie, in functie de probatoriul pe care il fac.
In plus, atunci cand vorbim de politicieni, cred ca gravitatea sta in primul rand in pozitia politica a celui cercetat care este pus acolo sa serveasca interesul public.
Doresc sa mai mentionez ca dosarul cu «termopanele» se afla inca la Parchet (fostul prim-ministru a fost trimis in judecata in alte doua dosare) ca urmare a refuzului Camerei Deputatilor de a aviza perchezitionarea a doua din imobilele detinute de Adrian Nastase, majoritatea argumentelor din Parlament fiind de genul «o sa ne vina si noua rindul, trebuie sa fim solidari»“.
7. Omul de afaceri Dinu Patriciu considera ca DIICOT l-a pus sub acuzare pentru a-i face pe plac presedintelui Traian Basescu. Care e opinia dvs.?
„Dinu Patriciu, ca toti ceilalti politicieni, a acu¬zat ca are un «dosar politic». Nu cred in aceste afirmatii“, ne raspunde dna Macovei.
Integral pe www.monde-diplomatique.ro
1. Justitia este reprezentata de Themis, zeita legii si a echitatii, legata la ochi si tinand intr-o mana o balanta. Considerati ca in Romania justitia se aplica la fel saracilor cit si celor bogati?
Potrivit domnului Cristian Diaconescu, „in fata legii toti cetatenii Romaniei sunt priviti ca egali, acesta este un principiu garantat constitutional, iar statutul social al persoanelor nu poate reprezenta, si am certitudinea ca nu reprezinta, un criteriu de evaluare. Hotararile judecatoresti nu pot fi luate decat in baza unor elemente specifice (documente, fapte, marturii, probe etc.).
Daca aceste decizii au fost in orice fel viciate de alti factori, atunci este responsabilitatea institutiilor abilitate constitutional sa revizuiasca hotararile judecatoresti. In opinia mea, in momentul de fata exista un tip de sete pu¬blica in a vedea anumite persoane din sfera politi¬cului linsate de instantele de judecata.
Cu sinceritate va spun ca nu cred ca o astfel de presiune asupra justitiei romanesti este utila, existand pericolul unor hotarari pripite, luate din alte conside¬rente decat cele judiciare“.
2. Zeita Justitiei are in cealalta mana un palos. Totusi, nici una dintre marile perso¬na¬litati politice puse sub acuzare in ultima vreme n-a facut nici macar o ora de inchisoare, in ciuda gravelor acuzatii care i s-au adus. Iar in ceea ce priveste acuzatiile de mare criminalitate economica Justitia pare la fel de inofensiva. De ce?
Invitatul nostru crede ca „trebuie sa intelegem ca Justitia este un organism administrativ, o autoritate independenta in stat. Si nu folosesc acest termen in sensul sau peiorativ; institutiile abilitate in a garanta dreptatea au un caracter profund forma¬lizat procedural.
Instantele sunt cele care admi¬nistreaza dreptul si, ca in orice institutie publica, exista anumite etape ce trebuie respectate pentru luarea unei decizii, pe baza unui pachet de reguli (legi) specifice.
Desigur, putem comenta asupra acestor etape, putem chestiona asupra duratei de timp necesare pentru luarea unei decizii, dar cat timp cadrul legal este in vigoare, deciziile luate pe baza acestui proces administrativ, in fond, nu pot fi comentate.
In opinia mea este necesara asigurarea unei optimizari a procedurilor, dar este necesara garantarea dreptului cetateanului. Nu putem risca sa condamnam cetateni nevinovati, doar pentru ca ne dorim decizii rapide. Procedurile asigura un tip de rationalitate intregului sistem si inlatura pericolul arbitrarului“.
3. Consilierul Cristi Danilet, care a reprezentat Romania in Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei, si-a motivat demisia prin aceea ca „nu vreau ca numele meu sa fie asociat cu epurarea politica din Justitie“. In ce masura unele dintre actiunile noului minis¬tru al Justitiei, dl Chiuariu, pot fi catalogate drept epurari politice?
„Din informatiile pe care le detin nici una dintre solicitarile domnului ministru Tudor Chiuariu nu a avut consecinte in ceea ce priveste cariera unor magistrati“, afirma dl Diaconescu. „Singurul orga¬nism responsabil cu demiterea sau mentinerea unui anume magistrat este Consiliul Superior al Ma¬gistraturii.
Aceasta masura a fost introdusa in timpul mandatului meu la Ministerul de Justitie, tocmai pentru a garanta ca astfel de incidente nu se vor putea produce. Desigur, aceasta tema are un profund caracter politic, dar cum am precizat
anterior, exista o norma procedurala care trebuie respectata indiferent de cine este la carma acestei institutii.
Dupa 2005, ministrul Justitiei si-a reluat res¬ponsabilitatile privind numirea procurorilor-sefi. In conditiile suspiciunilor opiniei publice privind implicarea politica in Justitie, aceasta decizie mi se pare eronata.“
4. Cum vi se pare asa-numita Lege ANI dupa ultimele modificari?
„Consideram ca modificarile sunt bine venite, lucru dovedit si de larga sustinere in Parlament“, spune dl Diaconescu. „Asteptam cu interes ca aceasta institutie sa-si intre in atributiuni, dar cred ca este necesara si coordonarea in timp a unui anume tip de cultura in administrarea integritatii corpului inaltilor functionari publici.“
5. Procurorii DNA instrumenteaza dosare in care sunt implicati politicieni de prima marime, dosare care apoi fie ca treneaza, fie ca sunt respinse din diferite motive - vicii de procedura, probe insuficiente etc. Care sunt cauzele, dupa parerea dvs.?
„Ca formula generala, in drept forma blocheaza fondul“, subliniaza invitatul nostru. „Nu poate fi imputat celor care invoca greselile institutiilor judiciare, de tipul celor mentionate de dumneavoastra, o incalcare a unei norme. Nu avem dreptul sa facem un proces de intentie.
Fiecare cetatean, nu doar politicienii, are dreptul la un proces just si echitabil, asa cum prevede Constitutia Romaniei, si fiecare dintre ei poate apela la toate prevederile legale care ii pot asigura dovedirea nevinovatiei. Revenim la discutia legata de procedura, rationalitate institutionala si arbitrar in actul de justitie.“
6. Fostul premier Adrian Nastase afirma ca dosarele care il privesc ar fi facute la comanda politica. (Va reamintesc ca presedintele Traian Basescu s-a referit la un moment dat la sub¬tirimea unor acuzatii de tip montari de termopane aduse premierului.) Cum comentati?
„Nici o alta parte neimplicata intr-un proces nu are dreptul sa se pronunte asupra unei anumite cauze“, considera dl Diaconescu. „Clasa politica din Romania trebuie sa renunte in a face afirmatii, de o natura sau alta, asupra unui caz in derulare.
Exista pericolul acumularii unei importante pre¬siuni publice asupra magistratilor, presiune ce ge¬ne¬reaza erori de tipul celor invocate de dumnea¬voastra intr-o intrebare precedenta.
Actul de justitie nu poate fi independent decat atunci cand singurele evaluari de natura juridica vor fi date de institutiile abilitate si nu de politicieni, indiferent de partidul de apartenenta sau de cota de incredere de care se bucura la un moment dat.“
7. Omul de afaceri Dinu Patriciu considera ca DIICOT l-a pus sub acuzare pentru a-i face pe plac presedintelui Traian Basescu. Care e opinia dvs.?
„Nu cunosc cazul domnului Patriciu si cum am afirmat anterior nu sunt permise afirmatiile despre un caz in derulare“, spune fostul ministru al Justitiei.
Integral pe www.monde-diplomatique.ro
