HotNews.ro va prezinta un asa numit „plan de masuri” al Securitatii adoptat pe 18 august 1980 impotriva angajatilor de la Europa Libera si desecretizat de SIE. Documentele demonstreaza negru pe alb un fapt notoriu, dar negat de fosii ofiteri: Securitatea organiza si coordona asasinate.

Serviciul de Informatii Externe a pastrat la secret aceste documente pana acum doua luni, cand au fost declasificate. Ele fac parte din dosarul de urmarire al fostului director al Europei Libere, Noel Bernard, mort in conditii suspecte in februarie 1981, dosar completat abia acum cu inca 80 de pagini scoase de la secret.

„Plasarea unor containere cu explozivi, scrisori si colete prelucrate”, „modificari tehnice la autoturismele lor cauzatoare de accidente grave”, „intreprinderea de masuri speciale in scopul paralizarii activitatii obiectivului Radio Europa Libera si al neutralizarii unor angajati, prin avarierea si distrugerea unor cladiri si instalatii ale postului, a locuintelor si mijloacelor de transport personale”.

Toate acestea apar in documentele desecretizate acum.

Citeste aici documentul desecretizat:

  • Pagina 1
  • Pagina 2
  • Pagina 3
  • Pagina 4
  • Pagina 5
  • Pagina 6
  • Pagina 7
  • Pagina 8
  • Pagina 9
  • Pagina lipsa (pagina 3 in original)


    Europa Libera dupa atentat

    Este prima data cand planurile criminale ale Securitatii ies la lumina, iar asasinatele pot fi probate cu documente. SIE a declasificat „Planul de masuri” la insistentele fostului director al Europei Libere, Nestor Ratesh, care se pregateste un volum despre angajatii postului de radio care au cazut victimele Securitatii.

    „Masuri radicale” impotriva „Sacalului”

    Din dosarul lui Noel Bernard (nume conspirativ „Sacalul”) se vede cum Securitatea a simtit nevoia, in august 1980, sa treaca la masuri radicale. „Avand in vedere periculozitatea activitatii pe care o desfasoara “Sacalul” impotriva tarii noastre, se impune necesitatea si urgenta unor masuri de securitate mai calificate si energice pentru:

    • compromiterea si indepartarea lui Sacalul din functia pe care o detine la postul de radio Europa Libera si pregatirea conditiilor pentru trecerea la masuri radicale impotriva sa.
    • Adancirea si amplificarea disensiunilor existente intre Sacalul si Emil Georgescu, precum si intre alti angajati romani si evrei de la sectia pentru Romania a postului de radio Europa Libera
    • Intreprinderea de masuri speciale in scopul paralizarii activitatii obiectivului Europa Libera si al neutralizarii unor angajati, prin avarierea si distrugerea unor cladiri si instalatii ale postului, a locuintelor si mijloacelor de transport personale, precum si prin producerea de vatarmari corporale asupra celor mai activi angajati si colaboatori ai Europei Libere”.

    Pentru compromitrea lui Noel Bernard, Securitatea intentiona sa raspandeasca zvonul ca ar avea legaturi cu serviciul informatii sovietic. Despre sotia sa urma sa fie lansata versiunea ca ar lucra atat pentru sovietici cit si pentru Securitate.

    O alta varianta luata in calcul de Securitate era eliminara lui Noel Bernard cu ajutorul medicului sau personal: “Recrutarea lui Marcu din RF Germania, prieten si medic al familiei Sacalul, in scopul de a fi folosit pentru obtinerea de date compromitatoare privind pe Sacalul si sotia sa si pentru pregatirea conditiilor necesare in vederea aplicarii de masuri radicale impotriva lui Sacalul”. (termen 30 decembrie 1980)

    Catre sfarsitul planului de masuri, gluma se ingroasa si Securitatea cauta orice metoda care sa duca la neutralizarea angajatilor: “reactivizarea informatorului Barta Geza din RF Germania, mecanic auto, care este folosit de unii angajati ai Europei Libere pentru repararea autoturismelor, in scopul de a-l angrena la producerea de avarii la autoturisemele acestora.

    Prin sursele: Riva, Protopopescu, Kraus, Barta Geza si altele, vom studia cladirile si instalatiile postului de radio Europa Libera, sistemul de paza si securitate, punctele vulnerabile etc, in scopul gasirii unor cai si solutii concrete pentru folosirea mijloacelor adecvate in vederea avarierii si distrugerii cladirilor si instalatiilor postului de radio Europa Libera, prin plasarea de explozivi, provocarea de incendii etc.”

    Vlad Georgescu moare in conditii suspecte la teremenele stabilite de fosta Securitate. S-a imbolnavit subit de cancer iar boala a evoluat extrem de repede. Fostul director al Europei Libere, Nestor Ratesh, spune ca “a fost prima victima a acelei epidemii de cancer de la Europa Libera din anii 80” si crede ca boala i-a fost indusa prin iradiere.

    Fostul director al Europei Libere afirma ca un alt raport al rezidentei romanesti a Securitatii din Viena vorbeste despre “compromiterea si lichidarea” lui Noel Bernard si arata ca “operatiunea a fost aprobata de arhitectul-sef”, adica de Nicolae Ceausescu.

    Nestor Rates

    Victimele terorii prin intermediari

    • La inceputul lui februarie 1981, Paul Goma, Serban Orascu si fostul ministru taranist Nicolae Penescu au primit in posta colete in care se aflau „carti-bomba”.
    • In noaptea de 21 februarie 1981, o bomba a explodat in cladirea postului de radio „Europa Libera” de la Munchen. Desi au fost afectate birorurile redactiei in limba ceha, atacul fusese programat impotriva departamentului romanesc al „Europei Libere”. Atentatul a fost executat de celebrul terorist Carlos, la comanda Securitatii.
    • In vara lui 1981, Emil Georgescu, prezentatorul emisiunii „Actualitatea romaneasca”, a fost injunghiat de doi necunoscuti in parcarea cladirii in care locuia la Munchen. Cei doi atentatori, membri ai unei retele mafiote franceze, l-au lovit de 20 de ori pe jurnalist. Georgescu a supravietuit atentatului, dar a murit patru ani mai tarziu, in urma unui cancer pulmonar.
    • Un alt director al departamentului romanesc, Vlad Georgescu, s-a aflat pe lista neagra a Securitatii. Si el s-a stins rapid din cauza unei tumori maligne.

    Salonul Libertatea

    Europa Libera, Vocea Americii si BBC au intrat in muzeu

    La Memorialul Sighet a fost inaugurata joi sala „Libertatea pe unde scurte”. Intr-o incapere mica, un perete intreg este dedicat postului de radio Europa Libera, iar altul posturilor Vocea Americii si BBC. Este pentru prima data cand vocile Europei Libere iau chip in mod exemplar intr-un muzeu dedicat rezistentei impotriva comunismului in Romania.

    Voci celebre inainte de 1989 - Noel Bernard, Vlad Georgescu, Nestor Ratesh, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp si altii - sunt prezente intr-un cuprinzator colaj care prezinta prin imagini si text redactia Europei Libere de la Munchen.

    Presedintele Fundatiei Academia Civica, Ana Blandiana, spune ca din memorialul Sighet nu putea lipsi o sala dedicata posturilor de radio straine: „fara ea n-ar fi fost complet peisajul acestor ani, in special al anilor 80, cind disparuse absolut orice sursa de informatie si singul fir care ne lega de lumea libera ramasese Europa Libera”.

    La Sighet se desfasoara in aceste zile scoala de vara la care participa 100 de elevi din toata tara.