Dupa ce a petrecut aproape sase luni in Romania, spune ca turismul autohton trebuie restructurat deoarece vizitatorii, romani si straini, nu mai vor preturi mici, ci servicii de calitate.

Ce isi doreste un turist din Vest de la o destinatie turistica si ce ii ofera Romania?

Turistii cauta varietatea. Vor plaja, inot, dar si dans ori mincare buna. Acesta este unul dintre segmentele pietei. Insa exista si altele. Spre exemplu, turistii de afaceri. Sint multi oameni de afaceri care vin in Romania, in special in Bucuresti. Acestia cheltuiesc multi bani, mai ales in orasele mari, si este bine din punct de vedere economic sa fie atrasi.

Exista un alt tip de turism care merita sa fie dezvoltat. Vizitatorii din vestul Europei sint orientati din ce in ce mai mult catre turismul cultural. Prin urmare, puteti obtine avantaje in urma valorificarii traditiei, arheologiei, istoriei, modului de viata a locuitorilor, faunei si florei tarii. Este un segment restrins de turisti, insa este un segment in crestere.

Se poate spune ca aceasta este o tendinta globala. Aici Romania are multe de oferit, cu conditia sa le prezinte si sa le comunice eficient.

Legat de litoralul romanesc, ce parere aveti despre competitia cu Bulgaria?

Sanse exista, dar Romania a pierdut mult timp, pentru ca Bulgaria a inceput modernizarea mai devreme. Exista anumite dificultati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Eroziunea plajei trebuie stopata. Practic, principalul produs de vinzare este in pericol. Acest lucru trebuie pus la punct.

Mai exista de asemenea problemele administrative aparute in statiuni ca urmare a privatizarii si a fragmentarii pietei. Se poate spune in mod ironic ca detinatorii trebuie adusi impreuna, pentru a stabili directia in care va merge statiunea lor. Litoralul trebuie modernizat.

Chiar daca vorbim despre cineva care vrea sa mearga doar la mare si sa se relaxeze, vorbim despre o persoana cu anumite standarde, mai inalte decit le avea in urma cu cinci ani, indiferent daca este un turist strain sau roman. Asadar, produsul trebuie imbunatatit. Amatorii de plaja isi doresc mai mult decit plaja, vor excursii, calarie, scufundari.

Pentru inceput, trebuie schimbata calitatea scazuta a cazarii. Aceasta poate fi competitiva la pret, dar nu si la calitate. Iar oamenii cauta raportul calitate-pret, anumite standarde si sint dispusi sa plateasca un anumit pret daca le furnizati o calitate buna.

Litoralul romanesc si-a pierdut din credibilitate si imagine si nu a putut tine pasul cu cel bulgaresc, asa ca trebuie sa se reinventeze pe sine si sa se promoveze ca destinatie dorita nu doar pentru pret, ci si pentru calitate.

Ce parere aveti despre serviciile din hotelurile si restaurantele de pe litoral?

Una dintre problemele majore in Romania este faptul ca oamenii din domeniul serviciilor turistice nu sint pregatiti suficient, fie ca vorbim despre chelneri, bucatari, personal de la receptie, cameriste, companii de transport, manageri de hotel si altele. Nu a existat o traditie in dezvoltarea educatiei pentru ei. Multi au obtinut diplome fara a avea experienta practica.

Acesta este un stil invechit. Master Plan face recomandari pentru remedierea acestei probleme. Din cauza sezonului foarte scurt de pe litoral, personalul trebuie platit pentru sase sau noua luni si sa i se ofere ajutor de somaj pentru restul anului, pentru a fi pastrat. Daca nu, vor aparea probleme la inceputul sezonului urmator si nu va fi niciodata personal calificat.

Asadar, solutiile pe termen lung sint extinderea sezonului, o mai buna educatie a personalului si oferirea acestuia de oportunitati de job mai bune. Acestia trebuie motivati, platiti cu salariul adecvat, pentru ca in acest moment sint subplatiti.

Care este principalul atu al turismului montan in Romania?

Muntele este acolo 12 luni pe an. Si, daca lucrezi in turism, iti doresti 12 luni de sezon. Asadar, trebuie sa creezi motive pentru ca oamenii sa vina pe o perioada cit mai mare din an. Exista printre romani o mare cerere de sporturi de iarna. Cererea este tot mai mare, iar oferirea de facilitati aditionale trebuie sa fie valorificata.

Chiar daca oamenii vin pentru schi doar citeva luni pe an, poti crea oportunitati ca ei sa vina si pe perioada verii pentru relaxare sau pentru a vizita locurile istorice, pentru drumetii si altele.

In prezent, statiunile balneare sint cautate majoritar de catre turistii cu afectiuni. Credeti ca se va modifica aceasta situatie?

Turismul balnear reprezinta inca o componenta majora a turismului romanesc. Dar acesta este inca un turism intern, aproximativ 95% dintre cei care merg in statiunile balneare sint romani, iar 88% dintre acestia merg in baza sistemului de bilete de tratament. Asadar, sint platiti ca sa mearga intr-o vacanta de tratament. Din cauza acestui sistem, calitatea ramine scazuta.

Dotarile pentru tratament sint invechite, iar acest produs nu se ridica la standardele moderne. Dar numarul de bilete oferite prin acest sistem va scadea mai mult ca sigur in timp, pe masura ce vor creste preturile, iar facilitatile oferite de Guvern se vor diminua. Ce au de facut statiunile balneare? Acestea trebuie sa isi gaseasca o noua piata.

Nu stim sigur, dar credem ca nu exista o piata pentru tratamentele balneare traditionale. Oamenii cauta nu doar un tratament medical special pentru afectiunile lor. Produsul trebuie schimbat pentru a putea intilni cerintele pietei.

Trebuie sa cercetam in profunzime piata pentru a vedea care este cererea, ceea ce cauta turistii: masaj, jacuzzi, tratament facial sau de infrumusetare, sau daca exista un segment aparte pentru tratamente medicale. Inca nu e clar, fiindca au venit pina acum foarte putini turisti in Romania.

Cred ca statiunile balneoclimaterice trebuie sa-si schimbe profilul, sa fie locuri unde turistul poate sa mearga ca si cum ar merge intr-o statiune de pe litoral. Turistul trebuie sa faca ceva pornind din acel centru, statiunea. In Marea Britanie sint foarte multe statiuni balneo, insa doar 5% dintre turisti vin doar pentru acest lucru. Acelasi lucru se intimpla cu Baden Baden.

Multi turisti merg acolo nu pentru tratament, ci pentru obiceiuri care nu tin tocmai de sanatate si pentru ca le plac muzica, atmosfera, inghetata, prajiturile. Acestea nu sint neaparat bune pentru sanatatea lor, insa lor le place, acesta este turismul.

Echipa dumneavoastra a avut o reactie critica la sloganul „Romania, mereu surprinzatoare“. De ce?

Acest slogan poate fi aplicat oricarei tari din lume, nu spune nimic specific despre Romania. Noi am sugerat in Master Plan ca veti avea de parcurs drumul dificil al brandingului de tara turistica. Incercati sa veniti cu esenta tarii, pe care o veti comunica oamenilor. Pot fi mai multe lucruri care pot face Romania dezirabila ca destinatie.

De pilda, daca tendinta in Marea Britanie este catre hrana organica, in Romania lucrurile s-au pastrat „neatinse“. Astfel, unul dintre elementele distinctive de aici este agricultura traditionala, un element pozitiv care tine de aceasta tara. Vlad Tepes este un alt element cunoscut.

Dar trebuie sa iesiti in fata si cu altele, fie ca vorbim despre statiunile balneare, locul al 3-lea in lume la ape minerale, sau despre habitatul natural. Ar trebui sa aveti o mare campanie despre brinzeturile traditionale, create de fermierii autohtoni. De asemenea, Delta Dunarii este un alt produs, un element unic, cea mai mare delta din Europa.

Delta are nevoie de infrastructura, trebuie sa fie mai organizata, canalele trebuie regularizate, curatate. Dar, in termeni de cazare, daca pe litoralul romanesc 85% dintre locurile de cazare sint la hoteluri de 1-2 stele, in Delta 85% sint in hoteluri de 3 stele si peste. Delta este un loc scump si din cauza transportului, fiind o destinatie exclusivista, peste nivelul pietei.

Un interviu de Lidia Ionita si Valentin Baesu