Pe masura ce economia Romaniei creste accelerat, noile fabrici, supermarketuri si cartiere rezidentiale care apar pe banda rulanta duc la o crestere rapida a consumului de apa, pentru limitarea caruia nu exista reglementari.

Aceasta se suprapune cu un proces rapid de desertificare, ce da peste cap sectorul agricol, dar si cu poluarea surselor existente de apa, ceea ce agraveaza problemele de mediu din tara, noteaza miercuri publicatia electronica EUObserver.com, intr-un comentariu semnat de Rupert Wolfe Murray, consultant britanic stabilit in Romania.

Potrivit acestuia, aprovizionarea cu apa in Romania nu a fost niciodata mai instabila ca acum, in pofida ploilor torentiale care “devin norma” intre perioadele lungi de seceta. Sursele freatice sunt in regresie si sunt poluate tot mai puternic mai ales in zonele urbane, unde exista gropi imense de gunoi.

In comentariu este data drept exemplu groapa de gunoi de la Glina, “de dimensiunile unui orasel”.

Autorul noteaza ca foarte putine orase din Romania beneficiaza de sisteme de reciclare a gunoiului, iar aceasta problema nu pare sa fie o prioritate pentru politicieni sau pentru opinia publica. Iar daca proiectele de mediu vor primi un ajutor substantial prin fondurile structurale, incepand de anul viitor, Romania a inregistrat foarte putine progrese dupa aderarea la UE, la inceputul acestui an.

Si aceasta, scrie Wolfe Murray, in conditiile in care obtinerea calitatii de membru UE a determinat investitorii straini sa achizitioneze masiv terenuri agricole. Parcele sunt adesea prea mici pentru a permite activitati agricole moderne, multe dintre ele fiind lasate de izbeliste - asa cum se intampla si cu pamantul multor tarani care renunta complet la munca pamantului.

Autorul propune ca solutie pentru toate aceste probleme o “campanie masiva” de impadurire, aratand ca padurile sunt un mijloc pentru a proteja pamantul de caldurile excesive; pentru a preveni desertificarea; pentru a absorbi apa in urma ploilor torentiale, inainte sa aiba loc inundatii;

pentru a oferi locuri de munca fermierilor afectati de politicile europene sau de dezastrele pe care le produc seceta si inundatiile; si pentru a stabili baza pentru noi afaceri in turism, silvicultura, industria lemnului.