Presa despre efectele economice ale caniculei

de     HotNews.ro
Vineri, 20 iulie 2007, 0:00


Foto: Curierul National

Caldura excesiva are ca efect un consum extrem de mare de energie electrica, noteaza EVz. Autoritatile au decis sa foreze puturi de mare adancime in sudul tarii, pentru a contracara efectele secetei, scrie Curierul National. Hidroelectrica ar putea limita producerea energiei electrice mai ales pe valea Jiului, pentru a permite cresterea debitelor in aval, considera Jurnalul National. Romania libera afirma ca apa din Bucuresti depaseste de sase ori nivelul admis de nitriti.

"Caldura excesiva ne-a transformat in consuamtori-record de energie. In mijlocul verii, Romania consuma energie electrica la fel ca in timpul unei ierni foarte geroase.

Consumul zilnic de energie electrica a crescut cu aproape 3.000 de MW, comparativ cu verile precedente.

Din cauza caniculei, toate capacitatile de producere a energiei electrice sunt in functiune si lucreaza la capacitate maxima, data fiind cererea uriasa de electricitate.

Astfel, in Romania se produc acum 8.000 MW pe zi, ceea ce inseamna ca „producem ca pe timpul iernii”, dupa cum ne-a spus Ovidiu Pop, fostul director al Termoelectrica.

Afirmatia a fost sustinuta si de Stelian Gal, director general Transelectrica. El ne-a spus: „Avem o crestere importanta a consumului, iar daca Cernavoda nu va mai putea functiona din pricina secetei, putem ajunge inclusiv la cazuri de intrerupere a furnizarii energiei electrice catre anumiti consumatori casnici si industriali”, scrie Evz.

"Noi (Administratia Nationala "Apele Romane" - n.r.) am pus la dispozitia Ministerului Mediului datele, iar cei din institutie lucreaza acum la elaborarea proiectului de hotarare, astfel incat estimez ca saptamana viitoare Guvernul ar putea sa adopte actul normativ", a spus, citat de NewsIn, Postelnicescu.

Potrivit acestuia, dintre cele 724 de solicitari pentru efectuarea de foraje, Administratia a stabilit ca 80 sunt prioritare, localizate in zonele cele mai afectate de seceta. "O parte dintre ele vor fi in partea de sud a Moldovei, in zona Vaslui, Barlad, altele vor fi in Tulcea si Constanta.

De asemenea, alte locatii sunt stabilite in sud, pentru judetele Calarasi, Ialomita, Teleorman", a explicat directorul ANAR. In ceea ce priveste valoarea estimata pentru realizarea acestor foraje, oficialul ANAR a aratat ca necesarul financiar se ridica la aproximativ 12 milioane de lei.

"Noi am estimat costuri de circa 70.000-80.000 de lei pentru fiecare foraj, la care se adauga cheltuielile pentru echipamente si consum de electricitate", a mai mentionat Postelnicescu.

Basescu a cerut inca din iunie sa se ia masuri

In urma cu aproximativ o luna, seful statului, Traian Basescu, i-a cerut premierului sa-i prezinte un raport pe toate segmentele de seceta pentru a se putea face o evaluare corecta a situatiei.

In cadrul sedintei CSAT s-a prezentat situatia debitelor de suprafata, cea a rezervei strategice de apa, care "se afla sub pamant", cea a acumularilor de apa, cea a localitatilor cu deficit de apa si perspectiva

(unde urmeaza sa apara deficit de apa), cea a suprafetelor agricole afectate si perspectiva pana la toamna, impactul secetei din punctul de vedere al resurselor energetice, situatia

rezevelor de stat, efectele asupra sistemului national de transporturi, evaluarea riscurilor asupra sanatatii publice, evaluarea privind riscurile de incendii, analiza posibilitatilor de interventie din punct de vedere financiar, respectiv ajutoare si despagubiri", afirma Curierul National.

"Incalzirea apei Jiului si scaderea considerabila a debitului raului ar putea pune in pericol productia de energie, deoarece apa este folosita la racirea turbinelor de la cele doua termocentrale din Gorj.

Solutia gasita de conducerea Complexului Rovinari ar fi ca reprezentantii Hidroelectrica sa limiteze productia de energie obtinuta la barajele de pe Jiu, pentru a permite cresterea debitului in aval", considera Jurnalul National.

"Toate cele 60 de probe recoltate de inspectorii Autoritatii de Sanatate Publica Bucuresti din fantanile aflate in toate sectoarele Capitalei contin nitrati peste limita admisa. In 88,3% din probele de apa nitratii depasesc de cateva ori limita.

"Am prelevat cate 10 probe din fantanile aflate in fiecare din sectoarele Capitalei, din zonele neracordate la reteaua publica de alimentare cu apa", ne-a declarat Maria Zurini, medic primar igiena de la Autoritatea de Sanatate Publica Bucuresti. Analizele de laborator au demonstrat ca apa din fantani este nepotabila in gospodariile aflate pe strazile:

sectorul 1 - Automatizarii, Iezeru, Darmanesti, Atlasului; sectorul 2 - Nita Ene, Pasarari, Lanului, Juverdeanu; sectorul 3 - Calan, Viseul de Sus, Lacul Lala, Floare Albastra, Cuneti; sectorul 4 - Anghel Moldoveanu, Orastiei, Poganesti, Scumpiei; sectorul 5 - Valea Alba, Botorga, Caru Mic, Drumul Luptatorilor, Teiului; sectorul 6 - Drumul la Rosu, Zambetului, Poiana Lacului, Patrarului etc.

Pericolul cel mai mare pentru intoxicatie cu nitrati se afla pentru locuitorii de pe strazile Nita Ene si Pasarari, unde concentratia a ajuns la 300 mg/l apa, respectiv 270 mg/l apa, de sase ori mai mare decat limita maxima admisa (50 mg/l apa). Circa 14% din bucuresteni sunt nevoiti sa consume apa din fantani", afirma Romania libera.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


35 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by