Cotidianul

Cei o suta de oameni care fac de garda la canicula

de     Cotidianul
Luni, 23 iulie 2007, 0:00


Foto: Cotidianul

O suta de meteorologi previzionisti lucreaza in garzi, ca la spital, in sectia Prognoza a Administratiei Nationale pentru Meteorologie, locul de unde canicula ni se transforma in cifre pe ecranul televizorului.

Indrazneau ei, vecinii, si inainte cite o intrebare, da’ acum, de cind fierbe si aerul noptii, nu e zi in care sa nu fie asediata, la telefon, indeobste, de amici, vecini si rude.

Toti ii cer acelasi lucru, cum o sa fie vremea miine, si ea, Florinela Popa, meteorolog previzionist la Administratia Nationala pentru Meteorologie (ANM), din Baneasa, le raspunde tuturor, „chiar si celor care au fost dezamagiti o data, ca doar se numeste prognoza vremii, iar nu vremea la fix“: „Si orice prognoza, dupa trei-patru zile, isi micsoreaza mult probabilitatea.

Viscolul se poate prognoza cu 48 de ore inainte, iar la vijelie se poate spune doar probabilitatea. Abia cu trei ore inainte de a se produce o vijelie putem afla localitatile. La fel si in cazul torentialelor sau al grindinei si al tornadelor“.

Telefoanele suna intruna si la locul de munca, undeva in Baneasa, la iesirea din Bucuresti spre Ploiesti.

O suta de „meteorologi previzionisti“, dintre cei 1.200 de angajati ai Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), lucreaza in departamentul cel mai respectat in breasla, dar si cel mai expus ridicolului dinspre public in cazul unei nereusite: sectia Prognoza, o sala cu aer conditionat, cu peretii imbracati in citeva zeci de computere, unde se face de garda si noaptea, exact ca la

spital. Un televizor cu ecran tip plasma, cu diagonala de 106 centimetri, prezinta imagini obtinute prin satelit din intreaga Europa, uite, chiar acum e furtuna in Suedia, asta vor sa zica petele alea albe, si harti, multe harti, peste tot harti, cu starea norilor, a temperaturii, a presiunii barometrice la un anume moment si intr-un anume loc.

Aici vintul nu e sprintar, ca seara, la „Stirile PRO TV“, parametrii lui sint exprimati doar prin cifre, cifre urmate fatalmente de virgule, la fel cum nici o femeie meteorolog nu arata ca Simona Senzual, din „Libertatea“. Metaforizarea excesiva a buletinului meteo e chestia care-i scoate din sarite pe meteorologi.

Dintre purtatorii mesajelor meteo prin presa, singurii respectati de lucratorii de la Prognoze sint Andrei Diamandi si Romica Jurca, meteorologi de formatie.

In aceasta incapere ajung informatiile despre vreme obtinute prin satelit, prin radarul Doppler si de la adaposturile meteo din curtea institutiei. In fiecare zi, la ora 11.00, are loc un asa-numit Consiliu de Prognoza, unde se discuta propunerile de prognoza, pe baza datelor obtinute din Bucuresti si de la centrele regionale.

La ora 11.30, echipa de previzionisti incearca o concluzie printr-o teleconferinta cu centrele teritoriale. La ora 12.00, prognoza ajunge prin fax sau prin e-mail la Guvern, presa, la alte institutii.

Un adevarat razboi al vorbelor s-a iscat de la o vreme, de cind la jurnalele de stiri apar temperaturi cu mult peste cele raportate de meteorologi.

De unde aceste diferente? Ele vin, cu precadere, din faptul ca masuratorile statiilor meteo sint facute in conditii standard - la doi metri de sol acoperit cu pamint -, lucru hotarit pe la sfirsitul secolului al XIX-lea de Organizatia Meteorologica Mondiala cu sediul la Geneva, si din aceea ca temperatura se lasa influentata de o sumedenie de factori: de termometru, daca e omologat sau nu, de

locul unde se face masuratoarea, stiut fiind ca temperatura in interiorul oraselor reprezinta efectul insumat al prezentei cladirilor, suprafetelor asfaltate si al motoarelor in functiune. Conteaza si distanta fata de sol la care este facuta masuratoarea.

„Cind la nivelul fetei unui adult sint 40 de grade Celsius, atunci e o nebunie sa-ti plimbi bebelusul in carucior, cita vreme la 50 de centimetri de sol sint cu cel putin sase-opt grade mai mult.“

Din 2000, datele meteo se obtin la Baneasa
cu ajutorul unui sofisticat sistem de senzori

Statiile meteo de la Baneasa, doua la numar, se afla in spatele cladirii ANM: doua cutii de lemn, ca niste adaposturi pentru porumbei, sustinute de niste tije metalice, in care sint montate termometrele, cite patru in fiecare. In apropierea unui adapost a fost instalata in 2000 o statie meteo automata, un termometru electronic, in esenta.

Acesta e obiectul esential, prin statia automata se masoara temperatura, iar datele ei, transmise prin impulsuri electrice computerelor din cladire, sint cele luate in calcul. Masuratorile din adaposturile vechi variaza cu 0,2-0,4 grade fata de cele obtinute de la statia automata si conteaza doar atunci cind aceasta se defecteaza.

de Remus Radu, Paula Safta
integral in Cotidianul






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


98 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by