Partea nevazuta a boom-ului Chinei: fructe de mare cu aditivi care afecteaza calitatea spermei, sos de soia plin de par uman cu arsenic, maturat de pe podelele frizeriilor, mancare fast-food injectata cu hormoni care face ca baietilor de sase ani sa le apara par pe fata, iar fetelor de sapte ani sa le creasca sani.

de MELINDA LIU

Telefonul mobil al lui Wang Hai zbarnaie intr-una - sunt apeluri de la clienti: Hai e cel mai cunoscut luptator chinez impotriva marfurilor periculoase si dubioase, fabricate in mod fraudulos.

UN OM OCUPAT. Consultantul de business depisteaza falsificatorii, ii ajuta pe consumatorii pacaliti si ii protejeaza pe cei care demasca neregulile, multi dintre acestia fiind hartuiti - sau mai rau. "In China nu exista un sistem eficient care sa garanteze controlul calitatii", spune Wang, care se ocupa de protectia drepturilor consumatorilor de mai bine de zece ani.

"Chiar si informatorii anonimi care raporteaza autoritatilor cazuri de vanzare frauduloasa a bunurilor pot sa moara in conditii dubioase".

Toate astea fac din Wang un om extrem de ocupat. In ultimele cateva luni, mai multe scandaluri dramatice legate de siguranta produselor au zguduit China - si au ingrozit lumea.

Presa americana a demascat unul dupa altul mai multe exporturi cu probleme venite din China, de la mancare pentru animale otravita pana la pasta de dinti toxica si cauciucuri atat de proaste incat umplu soselele americane cu resturi rupte din ele. Toate aceste descoperiri au pus la indoiala capacitatea Chinei de a deveni o fabrica a lumii.

Poate parea greu sa ne amintim acum, dar de abia cu cativa ani in urma, analistii si presa din lumea intreaga se minunau cum de ajunsese China atat de repede sa fie o mare putere exportatoare de produse industriale, sau, se mai intrebau ei, cum era posibil sa produca aproape orice repede, ieftin si bine.

EFECTELE SECUNDARE ALE CRESTERII. Acum se contureaza imaginea reala, si nu e o priveliste placuta. Departe de economia disciplinata si centralizata pe care se credea ca o are China, aceste scandaluri continue au dezvaluit un sistem care e deseori haotic si are standarde foarte lejere, iar autoritatea guvernamentala asupra economiei a fost slabita de reforme rapide.

Aceasta stare negativa nu este fara precedent - alte economii, precum cea a Coreei de Sud sau a Japoniei au trecut prin probleme similare legate de crestere acum cateva zeci de ani. Diferenta, si pericolul, sunt legate de scara, din moment ce bunurile produse in China domina acum lumea in atatea sectoare.

Daca Beijing-ul nu poate sa isi imbunatateasca imaginea repede si sa transforme "Made in China" intr-un brand prestigios - sau macar de incredere -, consumatorii vor fi supusi riscului iar miracolul economic bazat pe export al tarii ar putea avea probleme grave.

China de azi nu seamana mai bine cu nici o alta tara decat cu Statele Unite de-acum un secol, cand baronii cauciucului, gangsterii si capitalismul salbatic erau la ordinea zilei. Acum, la fel ca si atunci, grupuri de interese obscure si puternice profita de legislatia confuza si prost aplicata, de coruptia galopanta si de faptul ca oamenii nu isi cunosc drepturile lor de consumatori.

In Statele Unite, la inceputul secolului al XX-lea, oprobriul publicului la adresa medicamentelor false si a alimentelor contaminate, la care au contribuit si reprezentari precum "Jungla" lui Upton Sinclair, a dus la adopatarea unei legi de capatai - legea alimentelor si cea a medicamentelor pure.

China are nevoie de o revolutie similara pentru a ramane competitiva si a-si proteja consumatorii.

CRONICARUL "CHINEI TOXICE". Problema este foarte presanta in tara. Oricat de rele ar fi fost scandalurile legate de exporturi, lucrurile stau si mai rau in China. Fabricile care produc pentru piata interna au, de multe ori, standarde mai scazute decat cele care produc si exporta haine, electronice sau microcipuri.

Zhou Qing este autorul lucrarii "What Kind of God" ("Ce fel de Dumnezeu"), al carei simt al misiunii sociale ar putea fi comparat cu usurinta cu cel al epicii lui Sinclair. In aceasta lucrare, Zhou spune, una dupa alta, povesti care iti fac parul maciuca.

El vorbeste despre fructe de mare cu aditivi care afecteaza calitatea spermei la barbati, sos de soia plin de par uman cu arsenic, maturat de pe podelele frizeriilor, si mancare fast-food injectata cu hormoni care face ca baietilor de sase ani sa le apara par pe fata, iar fetelor de sapte ani sa le creasca sani.

Pentru a-si scrie cartea, Zhou a avut destule materiale din care sa aleaga. Desi scandalurile legate de exporturi sunt noi, consumatorii chinezi au probleme de atat de mult timp incat e si greu sa numeri victimele. Antibioticele contrafacute in Anhui au fost considerate raspunzatoare pentru sase decese si 80 de imbolnaviri in 2006.

In 2004, laptele praf pentru copii, care era nesigur, a ucis cel putin 50 de sugari si a determinat aparitia malnutritiei la alti 200, conform datelor furnizate de presa. Aproape fiecare categorie de produse este afectata, de la bomboane cu care copiii se ineaca si artificii ucigase, la crema de fata toxica.

Cel putin 300 de milioane de cetateni chinezi - cam cat populatia Statelor Unite - sufera de boli transmise de alimente in fiecare an, conform unui raport recent al Bancii Asiatice pentru Dezvoltare si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

CE E DE FACUT. Ca sa fim corecti, Beijing-ul a facut cateva eforturi pentru a limita pagubele. Oficialii implicati in scandaluri cu marfuri incep sa fie aspru pedepsiti. In mai, o instanta l-a condamnat la moarte pe Zheng Xiaoyu, primul lider al Administratiei chineze a alimentelor si medicamentelor, pentru ca a aprobat medicamente false in schimbul mitei.

Oficialii fabricii care a produs melamina care are legatura cu moartea a cel putin 16 animale de companie au fost retinuti.

La inceputul lunii, pe cand presa americana relata despre scurgeri de pesticide si medicamente care afectau pisicile de mare destinate exportului in Statele Unite, autoritatile chineze faceau public un studiu realizat la inceputul anului care arata ca mai putin de 1% din hrana vanduta la export - si 20% dintre produsele destinate pietei interne - este sub standardele calitative sau e contaminata.

Cu toate acestea, este prea curand sa tragem concluzia ca guvernarea chineza isi va rezolva problemele la fel cum au facut odata Statele Unite. In parte pentru ca aici politica ramane un joc diferit si periculos.

Cand "What Kind of God" a fost publicata in China la inceputul acestui an, editorul de stat al lucrarii a modificat substantial textul si a distribuit cateva exemplare fara prea multa publicitate, asigurandu-se astfel ca reactia publicului va fi nesemnificativa in comparatie cu entuziasmul cu care fusese intampinata cartea lui Sinclair.

Desi membrii Biroului Politic au apreciat initial lucrarea lui Zhou, acesta sustine ca statutul sau de disident al anilor ’80 a dus la eforturi ulterioare de a-i minimaliza importanta. Zhou a stat aproape trei ani in inchisoare dupa protestele pentru democratie din Piata Tienanmen din 1989.

REPRESALII. Intr-adevar, in China, denuntatori ai abuzurilor din viata publica, precum Zhou, trebuie inca sa se miste cu grija, mai ales daca munca lor ii afecteaza negativ pe tarii provinciali. Asta este o lectie pe care Zheng Qi, un denuntator din Jiangsu si unul dintre clientii lui Wang Hai, a invatat-o pe pielea lui.

Fiind pregatit ca tehnician pentru controlul calitatii la un spital militar, el a anuntat autoritatile in 2004 ca fabrica de medicamente Peng Yao de langa Wuxi exporta pastile masluite in Africa. (Zheng lucrase odata la acea fabrica, dar fusese concediat dupa ce incercase sa demaste un caz similar in anii ’90; ne-a cerut sa folosim un pseudonim deoarece se teme pentru siguranta sa).

Conform spuselor lui Zheng, fabricantii sustineau ca pastilele pot fi folosite impotriva bolilor transmise de insecte, cum ar fi malaria. Dar el spune ca nu e adevarat, si ca nu e exclus ca unii africani sa fi murit in urma luarii acestor pastile.

Nici nu-si formulase bine acuzatiile, ca Zheng a inceput sa fie persecutat, si, intr-un accident recent ai carui autori au ramas necunoscuti, a fost lovit de o masina cu placute de inmatriculare false. "Cred ca sunt urmarit si monitorizat peste tot. Accidentul de masina a fost provocat intentionat", spune el.

Zheng da vina pe directorul fabricii, Zhang Guoqing, pentru aceste persecutii, sustinand ca legaturile lui Zhang cu oficialitatile locale si de partid i-au protejat fabrica, aceasta continuand sa lucreze. (Zhang a refuzat sa raspunda acuzatiilor).

PRESIUNEA EXTERNA. Din fericire, Beijing-ului ii va fi mai greu sa reziste presiunii economice internationale decat ii este sa infrunte criza sa interna.

Rusinea si controversele legate de exporturile de slaba calitate - inclusiv problema glicol-dietilenei adaugate in siropul de tuse, care a ucis cel putin 93 de panamezi incepand cu iulie 2006 - sunt folosite de unele autoritati de la Beijing pentru a-i impinge pe alti membri ai birocratiei sa treaca la fapte.

"La fel cum conducatorii Chinei au folosit intrarea in Organizatia Mondiala a Comertului pentru a impune reforme interne, vor folosi si aceasta presiune internationala pentru a imbunatati sanatatea publica si siguranta alimentara", spune Wenran Jiang, un cercetator al civilizatiei chineze de la Universitatea din Alberta.

Zhou, autorul, scrie ca fostul sef al administratiei medicamentelor si alimentelor Zheng Xiaoyu a fost condamnat la moarte in mai "din cauza cainilor americanilor si a siropului de tuse al panamezilor".

Dar pentru Beijing este dificil sa exercite asupra provinciilor aceeasi putere ca odinioara, facand ca acest proces de curatire sa fie si mai greu. "Sunt semne clare ca Beijing-ul nu poate controla in mod eficient restul tarii", spune Jiang. "Regimul este foarte slab mai ales cand vine vorba sa reglementeze o economie de piata puternic concurentiala cu milioane de intreprinderi private".

Integral in Money Express.