Circulati! Circulati! Ca doar circulati pe cele mai periculoase drumuri de pe continent. Sintem pe ultimul loc in Europa la siguranta circulatiei. La noi se moare de 13 ori mai usor ca in Europa si de doua ori mai usor ca in Rusia. Viata nu are prioritate si in fata spagii. Se vegheaza cu luminarea aprinsa si cu mina intinsa la siguranta pe autostrazi si drumuri nationale.

Pretul platit de utilizatorii de astfel de drumuri ale mortii e cam de 17.000 de morti si peste 50.000 de accidente numai din 2000 pina in 2006.

Totusi, surpriza: in Romånia nu avem doar cele mai periculoase drumuri de pe continent, avem si un Serviciu de Siguranta a Circulatiei. In cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Probabil ca n-ati auzit de asa ceva. Desi rezultatele Serviciului sint demne de un film horror, institutia este condusa de unsprezece ani de aceeasi persoana: Maria Lascu.

Cine este Maria Lascu ? Nici de dumneaei n-aveti de unde sa stiti. Pentru simplul motiv ca este un nimeni, care nu are nici macar declaratie de avere si care n-a scos vreodata capu’ in presa.

De ce ne intereseaza pe noi acest nimeni? Poate pentru ca are pe mina sume de ordinul sutelor de milioane de euro, pentru ca fara acordul sau nu se da in folosinta nici un drum national, la fel cum nici o constructie de pe marginea drumului, gen benzinarie, crisma sau ce mai vreti voi, nu poate exista fara avizul dumneaei. Care nu e ieftin deloc, va asiguram noi.

Ce e de zis despre suma de 540 de milioane de euro? Sa fie (pri)mita!

Ca sa ne dam seama de amploarea situatiei, Serviciul doamnei Lascu a primit pentru programul "Drumuri Sigure. Construim pentru viata", derulat in perioada 20072008, suma de 540 de milioane de euroi. Nici nu va imaginati cit de usor se evapora milioanele de euro.

Exemple: reamenajarea unei portiuni de sosea in care se petrec exagerat de multe accidente, portiune numita in domeniu "punct negru", costa 1,4 milioane de euro. In ce consta reamenajarea? Practic, este vorba de montarea unor indicatoare si vopsirea carosabilului.

O insula montata in mijlocul unei intersectii, tintuita cu doua indicatoare, costa 600.000 de euro; un kilometru de parapete de protectie, adica un fel de gard de plastic insirat pe mijlocul drumului, costa 42.857 de euro; iar un refugiu pentru pietoni se ridica la 100.000 de euro. Nu va inchipuiti ca acest refugiu va face masaj la talpi sau mai stiu eu ce.

E doar o placa de ciment ca oricare alta, doar ca face cit un apartament in Bucuresti. La astfel de scoruri, este limpede ca acest purcoi de bani, 540 de milioane de euro, ajunge doar pentru o boiala pe fata drumurilor nationale.

Cea mai sigura functie din lume e cea de la (Ne)Siguranta Circulatiei

De unsprezece ani, deci, Maria Lascu este seful Serviciului de Siguranta a Circulatiei din cadrul CNADNR. Chiar daca sintem primii in Europa la nesiguranta circulatiei, nimeni nu a clintit-o. De ce nu a reusit nimeni sa o scoata din schema? Judecind dupa rezultatele profesionale, clar nu pentru ca ar fi vreun geniu in domeniu. De incercat, a incercat totusi cineva: fostul ministru Gheorghe Dobre.

Dupa contracte cu dedicatie si lucrari de mintuiala pe siguranta circulatiei (despre care o sa vorbim putin mai incolo), avize date aiurea si scandaluri in presa, picatura care a umplut paharul si l-a infuriat pe Dobre a fost avizarea instalarii unui semafor pe DN1, facut cu dedicatie pentru cei de la Carrefour, care incurca ingrozitor traficul deja strangulat din zona.

Ca sa-l citam pe domnul Dobre, era "cea mai mare mizerie si timpenie. Am propus sa fie schimbata din functie". Propunerea a fost facuta directorului CNADNR de atunci, Liviu Emilian Dåmboiu, care pina nu demult era si administrator la Plastidrum, compania care are monopol pe marcaje rutiere de vreo 15 ani incoace.

Lascu a intrat re-pede in concediu si s-a intors cind totul era cuser: Dobre tocmai fusese schimbat cu Berceanu. Explicatia Mariei Lascu a fost ca "si aia care se duceau la Carrefour sa-si cumpere de mincare sau unde dracu’ se mai duceau acolo sint si ei contribuabili la drumuri".

Intrebat de ce nu a executat-o pe madam Lascu, domnu’ Berceanu nu a reusit sa-si aminteasca de nici o Lascu Maria si de nici o siguranta circulatiei pe motiv ca lui nu i s-a raportat nimic. Fals! Berceanu a primit si un memoriu de la Asociatia Victimelor Accidentelor de Circulatie (AVAC), in care i s-a detaliat cite in luna si-n stele invirte femeia asta.

Ce faci daca esti sef peste spagi? Mai dai si tu mita, sa nu strici piata

Pentru ca un astfel de loc de munca nu se tine usor, mai ales cind lucrurile iau asa amploare, trebuie sa ungi putin pe unde scirtiie. Asa a intentionat si doamna Lascu, numai ca nu si-a gasit bine omul.

Speriata de memoriile trimise la minister de AVAC, Lascu l-a sunat pe unul din membrii asociatiei pentru o discutie amiabila, cu rugamintea de a fi lasata in pace, oferind la schimb "sprijin financiar" asociatiei. Patania este mentionata in memoriul trimis fostului ministru Berceanu.

Te astepti ca, daca i-a mers cu Berceanu, n-o sa-i mearga si cu Orban, care a fost impovarat si el cu un memoriu de la AVAC. Reactia lui Orban, insa, a fost s-o apere pe Maria Lascu, care a reusit sa se replieze si pe actuala conducere.

Cine marcheaza rutier mai marca si banu’

Cit priveste capitolul licitatii si dedicatii, AVAC i-a trimis lu’ Orban nu doar vorbe, ci si probe despre maniera de atribuire a contractelor: fie caietele de sarcini sint facute dupa chipul si asemanarea produsului propus de firma care trebuie sa cistige licitatia, fie constructorii se trezesc ca nu pupa aviz de la madam Lascu pe lucrarea facuta decit daca respecta furnizorul de marcaje

impus de dumneaei. Din clientela de vaza a contractelor CNADNR fac parte Plastidrum si Comex Rom. Deschizatorul de usi pentru Comex Rom este chiar cumnatul Manuelei Mitrea, Pascal Schaller, care i-a aranjat contracte grase de siguranta circulatiei pe vremea PSD-ului.

Atit de nedespartiti au ramas (Schaller si Comex Rom), incit Schaller figureaza cu sediul firmei sale la aceeasi adresa cu a Comex Rom-ului. Nici Plastidrum nu-i lipsit de spate: sa ne amintim ca avea ca administrator un fost director al CNADNR, iar acum are drept consilier un fost director al Directiei Politiei Rutiere, iesit la pensie in 2005, in persoana domnului Nicolae Avramescu.

Integral in Academia Catavencu.