Ziduri surpate, obiecte de patrimoniu distruse, constructii de protectie nereparate de zeci de ani, infrastructura de acces aproape inutilizabila, sapaturi neautorizate facute de vanatorii de comori dacice. Asa arata acum cetatile dacice din Muntii Orastiei, aflate din 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

In muntii orastiei se gasesc sase fortarete dacice, aflate pe teritoriul judetelor Hunedoara si Alba: Sarmizegetusa Regia - Gradistea de Munte, Costesti Cetatuie, Costesti Blidaru, Luncani Piatra Rosie, Banita si Capalna. Majoritatea sunt pe teritoriul comunei Orastioara de Sus, din Hunedoara.

Reprezentantii primariei de aici sustin ca ar face mai mult pentru protejarea siturilor arheologice, dar nu au bani. "Cat putem le administram, dar avem fonduri putine. Am inteles acum ca se vor da bani de la Ministerul Culturii pentru lucrari de intretinere, cercetare arheologica si repunere in circuitul turistic.

Cu ajutorul Consiliului Judetean am inceput lucrarile la drumul Costesti-Gradistea de Munte. Deja s-au amenajat vreo 9 kilometri. Daca se face drumul, se poate dezvolta si turismul in zona noastra. Cred ca e o treaba buna. Vad ca se misca ceva fata de alti ani", ne spune viceprimarul Viorel Bodea. Administratia locala a reusit sa asigure cat de cat infrastructura de acces la Costesti-Cetatuie.

Era si mai simplu de realizat pentru ca situl arheologic se afla la numai 4 kilometri de centrul comunei. "Am reusit la nivel local sa reparam drumul Costesti-Cetatuia. Cat ne sta in putinta, ajutam. Avem un buget de 25 de miliarde lei vechi cu care nu putem face mare lucru.

Avem deja patru pensiuni turistice in zona Costesti, care au intrat in circuitul turistic", mai spune viceprimarul din Orastioara de Sus. Viorel Bodea sustine ca primaria nu poate face mai nimic nici impotriva braconierilor de comori. "In comuna a fost infiintat acum un an si ceva un post de jandarmi montani care patruleaza in zona cetatilor.

Acum cateva zile au descoperit o groapa sapata de braconieri langa una dintre cetati", afirma reprezentantul primariei.

Un ghid de ocazie

In cazul unor grupuri de turisti neinsotite, primaria nu poate pune la dispozitia acestora un ghid care sa ofere informatii despre cetatile dacice. Totusi, in asemenea situatii se apeleaza la un profesor pensionar despre care viceprimarul Viorel Bodea sustine ca "stie foarte multe despre istoria locala". L-am gasit pe Vasile Pantiloiu pregatit sa plece pana la Orastie.

A fost de acord sa stam putin de vorba despre cetatile dacice si distrugerea siturilor arheologice. Profesorul, aflat acum la pensie, afirma ca situatia siturilor arheologice nu este chiar dezastruoasa. "Ar fi putut fi insa mult mai buna daca tot ce s-a decopertat ar fi fost protejat. Preocupare din partea muzeului judetean, a filialei Academiei din Cluj este, dar probabil ca nu au fost bani.

Decat sa decopertezi si sa nu poti conserva, mai bine sa lasi in pamant, ca se pastreaza mult mai bine", ne-a spus Vasile Pantiloiu. El crede ca initiativa de a formula o lege privind protectia siturilor din Muntii Orastiei este foarte buna. "Trebuia de mult facuta treaba asta. Ar fi fost alta situatie acum. Nu mai puteau braconierii sa jefuiasca siturile arheologice.

Chiar daca oamenii stiau de aceste furturi, autoritatile s-au facut ca nu stiu. Pana acum cativa ani s-a sapat. Erau dotati cu detectoare ultraperformante care detectau metalul pana la un metru si jumatate. Arheologii care vin de la Cluj au un detector care abia daca poate sa identifice metalul pana la o jumatate de metru", ne-a mai spus profesorul Pantiloiu.

Urme de braconieri la Costesti si Sarmizegetusa

Pana la situl Costesti-Cetatuie se ajunge relativ usor, pe un drum comunal practicabil si pentru autovehicule. Constructiile care protejeaza cele doua obiective ale cetatii scoase la suprafata se afla intr-o stare avansata de degradare. Cei peste 30 de ani care au trecut de la lucrari se vad din plin.

Acoperisul si stalpii de sustinere au ruginit, la fel ca tabla pe care sunt trecute informatii despre situl arheologic. In plus, zidurile au inceput sa se prabuseasca in lipsa unor lucrari de restaurare. Potrivit istoricilor, cetatea era resedinta a statului dac din vremea lui Burebista. Amplasata pe culmea dealului Cetatuie, constituia un punct de paza pe malul stang al apei Gradistei.

Integral in Romania Libera