Declaratiile de avere ale sefilor Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL), functionari publici la o institutie de interes national, ii pot face invidiosi si pe unii oameni de afaceri prosperi. Vile, case de vacanta, apartamente in centrul Capitalei sau obtinute prin ANL, terenuri intravilane, masini de lux si conturi cu miliarde de lei vechi.
Asemenea celor din conducerea Loteriei Romane, nici directorii ANL nu si-au publicat declaratiile de avere pe site-ul institutiei, asa cum ii obliga legea. Cotidianul a facut rost de declaratiile lor de avere apelind la Monitorul Oficial.
In urma cu trei ani, Gheorghe Popescu era viceprimarul orasului Piatra Neamt si mina dreapta a lui Gheorghe Stefan-“Pinalti“, personaj influent in PNL. Dupa ce Alianta D.A. a venit la putere, Popescu a fost numit director general si presedintele Consiliului de Administratie al ANL.
Conform declaratiei de avere completate in iunie 2004, cind era viceprimar, Gheorghe Popescu avea un teren intravilan de 1.275 mp, un apartament de 80,5 mp, o casa de 558,3 mp si doua masini, un Tico si o Skoda. Nu avea nici un leu in banci, nu era actionar la nici o firma.
Intre timp, potrivit declaratiei sale de avere din ianuarie 2007, Popescu si-a deschis in 2005 un depozit la BCR Piatra Neamt de 102.877 RON si a imprumutat doua persoane (pe Elena Magazin si pe Aurora Croitoru) cu 90.000 RON. La venituri din investitii, el a mentionat ca a incasat 17.440 RON de la firma Sistem Cont SRL, iar sotia sa, alti 85.152 RON.
Intr-o actualizare a averii, datata 25 ianuarie 2007, seful ANL a mentionat ca si-a mai deschis un cont la BCR, de 172.000 RON, si inca unul de 15.000 de euro, ultimii fiind bani rezultati din vinzarea autoturismului Skoda. A adaugat ca a incasat dividende de la firma familiei, Sistem Cont, de 76.000 RON, iar sotia sa, Doina, aceeasi suma. In total, 152.000 RON.
Intrebat despre provenienta sumelor, Popescu a declarat: „Veniturile din investitii sint dividendele de pe ultimii doi ani de la firma, care s-au transformat in depozite“.
Conform site-ului Ministerului de Finante (www.mfinante.ro), firma Sistem Cont se ocupa cu activitati de contabilitate si a avut in 2005 un profit net de 102.592 RON, suma apropiata de depozitul lui Popescu de la BCR Piatra Neamt (102.877 RON). Despre cum a cistigat cei 90.000 RON pe care i-a imprumutat, seful ANL nu a raspuns, doar s-a enervat: „Nu sint la ancheta. E problema mea.
Sint banii mei si eu dispun de ei si nu intereseaza pe nimeni. Care e problema? Ce e asa mare mirare? Pe munca mea, fac ce vreau cu banii mei“.
Si in declaratia din 2004, si in ultimele doua, Popescu a uitat ca este actionar din 2001 la firma Sistem Cont, asa cum ii cerea legea. „Cind am fost ales in 2004, habar n-aveam ce inseamna declaratia de avere. Am scris si noi ce ne-a trecut prin cap. Nu am facut cursuri pentru asa ceva. Nu stiu ce am declarat in 2004“, explica Popescu.
Liviu Marchis, director general adjunct la ANL, avea la inceputul anului 2006 o casa in Galati, cu o suprafata construita de 312 mp, un Volkswagen Passat, tablouri, bijuterii si numismatica in valoare de 37.000 de euro. Avea un depozit la BRD de 625.000 RON (adica 6,25 miliarde de lei vechi) si doua conturi curente, de cite 5.000 de euro si 30.000 RON.
Marchis a imprumutat cu 60.000 RON patru firme private: IBIS Grup Bucuresti, Grio Grup, Sales Romar si Impexfor MBC.
Intr-o actualizare a averii, din 15 ianuarie 2007, Marchis a precizat ca, in ultimele doua luni ale anului 2006, a mai cumparat in Bucuresti un apartament de trei camere linga Cismigiu, cu 40.000 de euro, mobilier si tablouri in valoare de 24.000 de euro, a strins 40.000 RON din dobinzi bancare, a facut un depozit de 25.000 RON la BRD si a mai ramas in cont cu alti 483.000 RON.
„La cele patru firme carora le-am imprumutat bani am fost actionar inainte sa vin la ANL. Cei 60.000 RON sint niste bani pe care i-am bagat acolo“. Apoi s-a incurcat in explicatii: „Am ajutat firmele respective, era normal, si mi-am trecut eu, pentru mine, banii astia cu care i-am ajutat: am cumparat aparate de aer conditionat in birouri etc.
Eu mi i-am contabilizat si i-am considerat ca un fel de imprumut“, sustine Marchis. Despre cheagul initial, de 625.000 RON, Marchis n-a spus decit ca ii avea de dinainte.
Claudia-Liliana Georgescu, alt director adjunct, are opt terenuri, din care sapte intravilane, unul la Sinaia si restul la Moroieni-Dimbovita, toate insumind 20.723 mp. Mai detine un apartament la Tirgoviste de 76 mp, o casa la Razvad, Dimbovita, de 220 mp, si o alta la Pucioasa, de 320 mp. Are doua depozite bancare de 50.000 RON si detine actiuni de 323.027 RON.
A imprumutat anul trecut 150.000 RON unor anonimi. In ultimele luni ale lui 2006, Georgescu si-a cumparat si un Audi A8, fara sa precizeze suma de achizitie. Claudia Georgescu a fost contactata mai multe zile la rind, dar nu a vrut sa stea de vorba cu noi.
Obiceiul de a trece in declaratia de avere imprumuturi anonime ridica semne de intrebare in privinta provenientei acestor sume. Reprezentanti ai societatii civile si specialisti in legislatia averilor sustin ca procedura ar putea ascunde viitoare venituri ilicite care trebuie justificate la finele anului.
Cotidianul i-a expus situatia, fara a da numele implicate, fostului ministru Monica Macovei, care a initiat proiectul de lege privind controlul averilor. Macovei ne-a raspuns ca trebuie verificate realitatea imprumuturilor, firmele si persoanele despre care se afirma ca li s-ar fi imprumutat bani, daca ele exista si in ce relatii sint cu functionarii respectivi.
Si, desigur, daca persoanele respective ar fi avut cum sa obtina licit astfel de venituri. „Consider ca omisiunea numelor persoanelor imprumutate trebuie sa conduca automat la cercetari penale sub aspectul infractiunii de fals.
In general, «imprumuturile» care apar in declaratiile functionarilor publici/demnitarilor din zonele cu risc ridicat de coruptie pun in sine semne de intrebare cu privire la realitatea imprumuturilor si trebuie cercetate.
Este posibil ca aceste imprumuturi sa fie fictive si in realitate sa reprezinte rezultatul unui calcul (cu aproximatie) al sumei pe care functionarul/demnitarul stie, crede sau spera ca o va obtine in anul respectiv din acte de coruptie sau din frauda“, a declarat Macovei.
Acest punct de vedere este sustinut si de Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. „Astfel de imprumuturi ridica suspiciuni, pentru ca se pot ascunde bani din alte surse. Insa legea nu interzice acest lucru.
Poate familia respectiva desfasoara alte activitati ce ii permit sa imprumute niste sume atit de mari. Astfel de cazuri vor trebui lamurite de ANI“, a comentat Pirvulescu.
