Business Standard

Iulian Panait:" Cresterile agresive la Bursa vor continua inca doi-trei ani"

de     Business Standard
Marţi, 31 iulie 2007, 0:00


Foto: Business Standard

Iulian Panait este presedintele KTD de la infiintarea acesteia, in aprilie 2004, anul cresterii cu peste 100% a indicilor Bursei de Valori Bucuresti. In 2005, cifra de afaceri a firmei s-a triplat fata de 2004.

Iulian Panait spune ca, daca dimensiunea redusa a pietei consultantei de plasament este un indiciu al faptului ca piata de capital inca se maturizeaza, interesul in crestere al investitorilor pentru serviciile firmei pe care o conduce indica faptul ca maturizarea avanseaza rapid, desi 2006 a fost ceva mai slab ca dinamica, iar indicii au crescut cu doar 22-32%.

Rep: Cresterile pe termen mediu si lung pe piata de capital vor continua suficient de mult ca sa stimuleze consolidarea pietei de servicii de consultanta de investitii de portofoliu?

Iulian Panait: Odata cu maturizarea pietei de capital, va veni si maturizarea investitorilor. Nu vei mai putea castiga cumparand si vanzand aproape orice, ci stand si cumpanind, analizand performantele unei companii.

Va veni momentul in care nu vei mai putea face singur analiza, oportunitatile reale de investitie vor fi tot mai greu de gasit, si atunci vei avea nevoie de consultanta profesionista.

De ce inca nu este matura piata romaneasca de capital? Care sunt criteriile de apreciere ale maturitatii?

Iulian Panait: Primul criteriu spune ca majoritatea covarsitoare a titlurilor tranzactionate sa fie corect evaluate de piata, nu puternic si, evident, subevaluate, ca in anii de pana acum. Ne apropiem de acest moment.

Mai sunt companii subevaluate dupa atatia ani de crestere a cotatiilor?

Exemplul obisnuit este cel al societatilor de investitii financiare, SIF-urile, dar nu numai acestea sunt subevaluate, mai sunt si multi emitenti de actiuni de pe piata Rasdaq.

Una dintre caracteristicile investitiilor in titlurile de pe Rasdaq este faptul ca investitorii sunt atrasi de cele care sunt in voga, cele descoperite deja si carora, sub o forma sau alta, li se face reclama. Pot sa descopar eu o actiune subevaluata, dar, daca nu intra si in atentia altora, risc sa astept si doi ani pana cand ii va creste pretul. Ori, putini investitori au atata rabdare.

Pentru tipul de investitor in care s-ar incadra, cat de cat, clientii KTD, termenul maxim de un an, un an si jumatate este ceva mai rezonabil.

Prin urmare, piata mai are de parcurs ceva drum pana la evaluarea corecta.

Un alt criteriu de maturitate este sa avem un nivel de valori ale tranzactiiilor considerabil, comparabil cu, nu neaparat cu capitalizarea.... cu valoarea pe care piata bursiera o certifica prin preturile actiunilor.

Sa spun ca nu ma intereseaza neaparat capitalizarea, desi si acest raport este mic. Este vorba mai curand de cati bani poate absorbi Bursa.

Si daca Bursa poate absorbi bani proportional de multi cu cresterea economica? Orice am face, ajungem mereu la comparatia cu produsul intern brut.

Iulian Panait: Corect. Si rulajul bursier (valoarea tranzactiilor) este foarte mic (mica) in comparatie cu PIB. Se tranzactioneaza zilnic cateva miimi din valoarea PIB-ului. Si capitalizarea, valoarea de piata a tuturor companiilor tranzactionate la Bursa, este de doar 30% din PIB.

Sa mai vorbim despre maturitatea pietei atunci cand va fi de o data si jumatate mai mare decat PIB. Sa ajungem mai intai la o capitalizare de 100 miliarde de euro, cat este PIB-ul acum.

Pe pietele mature, valoarea anuala a tranzactiilor este mai mare sau egala cu circa 110% din ceea ce se numeste capitalizarea free float-ului, adica egala cu valoarea de piata a actiunilor care se tranzactioneaza liber. Acestea nu fac parte din pachetele de control ale principalilor actionari.

Pe aceleasi piete mature si mari, capitalizarea free float-ului este de circa 60-70% din capitalizarea generala.

Cam cat acopera speculatorii din rulajul zilnic al Bursei pe o piata asezata? 90%?

Iulian Panait: Nu. In general, proportia tranzactiilor speculatorilor este de cel mult 50%. Si stiti de ce? Pentru ca, de regula, speculatorul nu tranzactioneaza tot cu un speculator, ci cu un investitor pe termen mediu si lung. Acesta-i si rolul speculatorului: creeaza lichiditatea Bursei. Actionarul ala mare vinde, si speculatorul cumpara sau invers.

Dar sunt si speculatori care tranzactioneaza intre ei. Putem sa vorbim si la speculatori despre categoria celor pe termen foarte scurt, scurt sau (in cazuri mai rare) mediu.

Macroeconomistii se tem de speculatorii straini.

Iulian Panait: Cred ca durata minima de detinere de actiuni a investitorului strain care vine in Romania este de trei-patru luni. Acesta nu cred ca este speculator, ci un investitor, sa zicem, pe termen mediu. E drept, sunt si fonduri de investitii mai agresive.

Fondurile cumpara de unu, doua, zece sau 30 milioane de euro. Au nevoie de circa 12 luni ca sa-si realizeze tintele de investitie.

Daca ajung mai repede la tinta (de profit, de obicei), pleaca cu cel putin jumatate de plasament. Deci nu-i vad pe investitorii straini ca pe niste speculatori, ci ca pe adevaratele motoare ale pietei.

Si ce cauta, adeseori agresiv, investitorii?

Iulian Panait: Cauta valoare. Si, desigur, perspective cat mai sigure de crestere a valorii plasamentelor.

Vom mai avea doi-trei ani de crestere agresiva a cotatiilor, o sa ajungem la apogeu si o sa zabovim si acolo oarece timp. Nu vorbim, desigur, de corectiile negative temporare, de parcurs. Numai persoanele mai anxioase se gandesc la prabusirea pietei, mai ales acelea care se uita exclusiv la grafice.

Noi discutam in fond despre economie. Toate statisticile (ale FMI, Bancii Mondiale, BNR si ale CNS) sunt de acord ca vom avea crestere economica de cel putin 5 sau 5,5% si in 2007, si in 2008. Cata vreme ai crestere economica atat de mare, n-are cum sa se prabuseasca Bursa.

Nici daca survine vreo conjunctura foarte nefavorabila?

Iulian Panait: In economiile care cresc cu 2,5%, conjuncturile risca sa rada 1% din crestere, mai ramane 1,5%, si atunci poate sa-ti pice Bursa. La noi, daca scazi 1%, ca a fost seceta, de pilda, companiilor tot le mai ramane spatiu sa faca profit, vor atrage investitorii, Bursa va corecta asteptarile anterioare, dar pana la urma tot va creste.

Suntem, totusi, vulnerabili atata vreme cat, daca se intampla ceva important in America sau in lume, pleaca toti strainii?

Iulian Panait: Nu, nu toti. Investitorii pleaca mai intai de pe pietele mari si foarte lichide. Sa va spun ce mi-a povestit un broker, coleg si prieten. Anul trecut, a fost la noi caderea aceea mare, provocata tot de pietele mari. A cazut mult indicele Dow Jones.

Brokerul nostru a sunat pe omul de la fondul strain de investitii cu care lucra si i-a spus: vezi ca scad mult cotatiile si la noi, tu ce faci? Raspunsul a fost: te rog eu frumos, suna-ma peste vreo doua-trei zile, ca am o expunere asa de mare pe America, incat, in cinci minute cat stau de vorba cu tine, pierd acolo de zece ori cat am investit in Romania.

Aceasta este aproape o anecdota, care trebuie completata cu rezultatele unui studiu al BNR, care spune ca exista o intarziere de cateva zile intre scaderile mari de pe pietele mari si cele de pe pietele emergente, dar amplitudinea scaderilor este invers proportionala cu lichiditatea.

Daca pietele mari scad cu 14%, sa zicem, pietele mici emergente scad cu 30-50%.

Asa cum spuneam, insa, astfel de sincope doar vor ameliora agresivitatea cresterilor.

Un interviu de Adrian Ionescu






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


116 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by