HotNews.ro a adresat o serie de intrebari unor scriitori si publicisti in legatura cu implicarea BOR in societate si despre calea pe care ar trebui s-o urmeze Biserica, dupa alegerea unui nou Patriarh: cea a reformei sau cea a continuitatii si traditiei?

Unii considera ca nu se impune nicio reforma, pentru ca Biserica are in special rolul de mantuire a sufletului si mai putin rol filantropic. Altii spun ca relatia dintre Biserica si societate este una solida, chiar daca este imperfecta si nu se vede cu ochiul liber al unui neavizat.

Publicistul Florian Bichir, doctorand in teologie: "Obiectivul bisericii este, in primul rand, mantuirea sufletelor. Nici implicarea in activitatea sociala nu trebuie neglijata, insa aici mai sunt multe de facut".

Jurnalistul Isabela Aivancesei: "Nu cred ca va avea loc o reforma, cu schimbari radicale in mentalitatea clericilor. Desi biserica este aproape de oameni, sunt anumite impedimente care fac ca aceasta relatia sa nu fie perfecta".

Scriitorul Dan Ciachir: "Cei care cred ca biserica nu se implica in actiuni sociale fie nu cunosc indeajuns situatia, fie provin din diferite secte. Acesti oameni vad doar latura simplificata, utilitara, pentru ca biserica nu se concentreaza pe aceasta latura, ci pe mantuirea sufleteasca".

Cititor Hotnews.ro: "Cei care care se cam bucura de moartea lui Teoctist vor sa creada ca se va schimba ceva. Sunt forte multi care zic ca Teoctist a slujit Biserica, dar poate uita cati romani au parasit Biserica in favoarea sectelor deoarece preotii cu binecuvantarea lui Teoctist nici macar nu le ingropau mortii".

BOR - performanta europeana

Printre tarile europene, Romania se afla pe locul cinci din punct de vedere al religiozitatii, conform rezultatelor coroborate ale doua studii de profil - World Values Survey si un Eurobarometru dedicat acestei problematici, din 2005.

Romania se afla, astfel, din punct de vedere al religiozitatii, in urma unor tari europene - Malta, Polonia si Irlanda - unde Biserica Catolica este considerate drept o veritabila putere in stat si se implica intens la toate nivelurile vietii sociale.

Dar, in randul tarilor ortodoxe, Romania, a reusit sa detroneze pana si Grecia, tara sanctionata de rapoartele Departamentului de Stat al SUA privind drepturile si libertatile omului, pentru prestatia sa in domeniul religios.

Potrivit datelor statistice, tarile unde Biserica s-a implicat masiv in viata statului si a societatii sunt si tarile unde increderea in cler si religiozitatea ating cel mai inalt nivel.

Pe masura ce populatia devine tot mai putin omogena din punct de vedere religios, altfel spus acolo unde numarul confesiunilor religioase creste, din motive istorice, politice sau sub impactul valului de imigranti din ultimele decenii, religiozitatea incepe sa scada.

"Culmea" o reprezinta, din acest punct de vedere, Cehia, unde localnicii spun, mai in gluma, mai in serios, ca ateismul este o religie de stat. Nu stau cu mult mai bine nici Franta, Germania, Olanda sau Suedia.

Traditie si implicare socio-politica

Astfel, conform studiilor citate mai sus, Malta este tara cu cel mai inalt nivel de religiozitate (99,1%, conform World Values Survey). Un veritabil “fenomen religios” e intalnit insa in Polonia, situata pe locul 2 (96,2%), una dintre tarile mari ale Europei, unde Biserica Catolica este in continuare unul dintre principalii piloni ai societatii.

Rolul sau se face puternic simtit si in prezent, prin felul cum autoritatile statului asculta de cuvantul Bisericii in negocierile la nivel european (a se vedea dezbaterile de acum cativa ani, cad se punea problema mentionarii identitatii crestine in Constitutia UE), sau cum oamenii, politicieni sau simpli cetateni, iau pozitie conform cuvantului Bisericii in probleme precum homosexualitatea.

Potrivit unui alt studiu, realizat in 2006 de Departamentul de Stat al SUA pe tema libertatilor religioase in lume, peste 96% dintre cetatenii Poloniei se identifica drept romano-catolici. Marea lor majoritate sunt practicanti.

In Irlanda, 88,4% din populatie isi afirma apartenenta la Biserica Catolica. In aceasta tara, buna convietuire intre catolici si diverse alte comunitati religioase a permis o liniste sociala durabila, autoritatile abordand chestiunile de natura confesionala doar prin prisma garantarii drepturilor tuturor.

Dar in Irlanda de Nord invecinata se vad si acum adancile cicatrici ale conflictului politico-religios ce a marcat zona in a doua jumatate a deceniului trecut si care i-a pus fata in fata pe republicanii catolici si unionistii protestanti.

Modelul elen, sanctionat

In “tabara” ortodoxa, Grecia conduce detasat din punct de vedere al implicarii Bisericii in viata de zi cu zi, la nivel politic, economic si social. Biserica Ortodoxa Elena este sustinuta in continuare de stat, care plateste salariile preotilor - onoare de care au parte doar doi lideri religiosi musulmani, dar care nu a fost acordata, pana acum, liderilor comunitatii evreiesti.

Tot aici educatia religioasa este obligatorie in scoala primara si gimnaziu, iar Departamentul de Stat din SUA a reclamat, chiar si in cele mai recente rapoarte pe tema libertatii religioase din Grecia, existenta multor obstacole administrative si sociale pentru cetatenii de alta confesiune decat cea crestin-ortodoxa.

Adevarata dezbatere privind reforma religiei se poarta, in schimb, in tarile vest-europene unde puterea clerului este in continua scadere.

Acest fenomen se face cel mai puternic simtit in Republica Ceha, plasata de World Values Survey pe ultimul loc intre tarile europene, din punct de vedere al religiozitatii, si unde doar 33,1% cred in Dumnezeu sau intr-o “forta” superioara.

In Occident, speranta sta in imigranti

Dintre statele occidentale, nivelul cel mai scazut de religiozitate se inregistreaza in Olanda (58%), Franta (56,1%), Germania (49,5%) si Suedia (46,5%).

In Franta, tara preponderent catolica, dar unde laicul este politica de stat (a se vedea politicile autoritatilor de la Paris privind expunerea simbolurilor religioase in scoli), numai unul din 20 de cetateni merge regulat la biserica.

Aici, ca si in Olanda sau Marea Britanie, cea mai mare popularitate o au lacasele de cult din zonele cu puternice comunitati de imigranti africani, arabi sau asiatici.

Conform unor date realizate in 2003 de organizatia Christian Church din Marea Britanie, date citate de New York Times, jumatate dintre londonezii care merg la biserica in fiecare duminica sunt asiatici, majoritatea imigranti.

In centrul si estul Europei, cu exceptia Poloniei, Romania conduce detasat din punct de vedere al religiozitatii, intre tarile care au aderat la UE in 2004 si 2007.

Este urmata, la mare distanta, de o alta tara ortodoxa, Bulgaria, in timp ce toate celelalte tari anunta scaderi importante a popularitatii bisericii majoritare la nivel national, fenomen care devine acut in Ungaria, Slovenia, Estonia si Cehia.