Cresterile pe termen mediu si lung pe piata de capital vor continua suficient de mult ca sa stimuleze consolidarea pietei de servicii de consultanta de investitii de portofoliu?

Odata cu maturizarea pietei de capital, va veni si maturizarea investitorilor. Nu vei mai putea castiga cumparand si vanzand aproape orice, ci stand si cumpanind, analizand performantele unei companii. Va veni momentul in care nu vei mai putea face singur analiza, oportunitatile reale de investitie vor fi tot mai greu de gasit, si atunci vei avea nevoie de consultanta profesionista.

De ce inca nu este matura piata romaneasca de capital? Care sunt criteriile de apreciere ale maturitatii?

Primul criteriu spune ca majoritatea covarsitoare a titlurilor tranzactionate sa fie corect evaluate de piata, nu puternic si, evident, subevaluate, ca in anii de pana acum. Ne apropiem de acest moment.

Mai sunt companii subevaluate dupa atatia ani de crestere a cotatiilor?

Exemplul obisnuit este cel al societatilor de investitii financiare, SIF-urile, dar nu numai acestea sunt subevaluate, mai sunt si multi emitenti de actiuni de pe piata Rasdaq.

Una dintre caracteristicile investitiilor in titlurile de pe Rasdaq este faptul ca investitorii sunt atrasi de cele care sunt in voga, cele descoperite deja si carora, sub o forma sau alta, li se face reclama. Pot sa descopar eu o actiune subevaluata, dar, daca nu intra si in atentia altora, risc sa astept si doi ani pana cand ii va creste pretul. Ori, putini investitori au atata rabdare.

Pentru tipul de investitor in care s-ar incadra, cat de cat, clientii KTD, termenul maxim de un an, un an si jumatate este ceva mai rezonabil.

Prin urmare, piata mai are de parcurs ceva drum pana la evaluarea corecta.

Un alt criteriu de maturitate este sa avem un nivel de valori ale tranzactiiilor considerabil, comparabil cu, nu neaparat cu capitalizarea.... cu valoarea pe care piata bursiera o certifica prin preturile actiunilor. Sa spun ca nu ma intereseaza neaparat capitalizarea, desi si acest raport este mic. Este vorba mai curand de cati bani poate absorbi Bursa.

Si daca Bursa poate absorbi bani proportional de multi cu cresterea economica? Orice am face, ajungem mereu la comparatia cu produsul intern brut.

Corect. Si rulajul bursier (valoarea tranzactiilor) este foarte mic (mica) in comparatie cu PIB. Se tranzactioneaza zilnic cateva miimi din valoarea PIB-ului. Si capitalizarea, valoarea de piata a tuturor companiilor tranzactionate la Bursa, este de doar 30% din PIB.

Sa mai vorbim despre maturitatea pietei atunci cand va fi de o data si jumatate mai mare decat PIB. Sa ajungem mai intai la o capitalizare de 100 miliarde de euro, cat este PIB-ul acum.

Pe pietele mature, valoarea anuala a tranzactiilor este mai mare sau egala cu circa 110% din ceea ce se numeste capitalizarea free float-ului, adica egala cu valoarea de piata a actiunilor care se tranzactioneaza liber. Acestea nu fac parte din pachetele de control ale principalilor actionari.

Pe aceleasi piete mature si mari, capitalizarea free float-ului este de circa 60-70% din capitalizarea generala.

Cam cat acopera speculatorii din rulajul zilnic al Bursei pe o piata asezata? 90%?

Nu. In general, proportia tranzactiilor speculatorilor este de cel mult 50%. Si stiti de ce? Pentru ca, de regula, speculatorul nu tranzactioneaza tot cu un speculator, ci cu un investitor pe termen mediu si lung. Acesta-i si rolul speculatorului: creeaza lichiditatea Bursei. Actionarul ala mare vinde, si speculatorul cumpara sau invers. Dar sunt si speculatori care tranzactioneaza intre ei.

Putem sa vorbim si la speculatori despre categoria celor pe termen foarte scurt, scurt sau (in cazuri mai rare) mediu.

Macroeconomistii se tem de speculatorii straini.

Cred ca durata minima de detinere de actiuni a investitorului strain care vine in Romania este de trei-patru luni. Acesta nu cred ca este speculator, ci un investitor, sa zicem, pe termen mediu. E drept, sunt si fonduri de investitii mai agresive. Fondurile cumpara de unu, doua, zece sau 30 milioane de euro. Au nevoie de circa 12 luni ca sa-si realizeze tintele de investitie.

Daca ajung mai repede la tinta (de profit, de obicei), pleaca cu cel putin jumatate de plasament. Deci nu-i vad pe investitorii straini ca pe niste speculatori, ci ca pe adevaratele motoare ale pietei.

Si ce cauta, adeseori agresiv, investitorii?

Cauta valoare. Si, desigur, perspective cat mai sigure de crestere a valorii plasamentelor.

Vom mai avea doi-trei ani de crestere agresiva a cotatiilor, o sa ajungem la apogeu si o sa zabovim si acolo oarece timp. Nu vorbim, desigur, de corectiile negative temporare, de parcurs. Numai persoanele mai anxioase se gandesc la prabusirea pietei, mai ales acelea care se uita exclusiv la grafice.

de Adrian Ionescu

integral in Bussines Standard