Preambul.
Au trecut aproape 18 ani de la revolutia din 1989. Silviu Brucan spunea ca romanii reprezinta un “stupid people” si ca avem nevoie de 20 de ani pentru ca Romania sa treaca la democratie.
Personal nu sunt de acord cu opinia dlui Brucan cum ca romanii ar fi “stupid people”. Romanii au fost victimele unui regim antidemocratic absurd si, in consecinta, lipsit timp de 45 de ani de informatii, de institutii si de educatie necesare vietii democratice si economiei de piata.
Pe acest fond a fost posibila actiunea Caritas sau actiunea FNI sau tiparirea de bani - generatoare de infaltie galopanta - de catre guvernul condus in perioada 1992 - 1996 de presedintele interimar al Romaniei din aprilie a.c..
Va surprinde oare ca acest presedinte interimar este un model de comportament pentru unii politicieni, analisti si consilieri politici bine remunerati? Cine stie, poate unii chiar ne vor “stupid people”.
Desigur, pana acum nu a fost inca gasit un sistem politic mai bun decat democratia reprezentativa. Este un sistem politic imperfect, asa dupa cum remarca si Winston Chirchill: “It has been said that democracy is the worst form of government except all the others that have been tried.” Politicienii promoveaza acele legi care le asigura ramanerea la putere in urmatorul ciclu politic.
Asadar, nu putem sa dam prea mult vina nici pe politicieni sau pe consilierii lor.
In ultima instanta depinde de noi insine sa intelegem pe ce lume traim si, chiar daca nu suntem specialisti in macroeconomie (nici nu putem fi cu totii!!) cred ca avem capacitatea de a intelege ce este PIB-ul, ce este un deficit bugetar, cum se finanteaza, cand anume inflatie este un lucru rau si ce anume o genereaza, ce inseamna deficit de cont curent, ce inseamna o dobanda ridicata a BNR si care este impactul asupra economiei.
Nu sunt concepte grele, iar analogiile cu viata reala le fac chiar niste concepte usor de inteles.
Cred ca este timpul ca economistii sa iasa din pasivitate si sa interpreteze bogatia de date care exista la ora actuala, de la datele oficiale ale Guvernului pana la rapoarte independente sau sondaje de opinie sau cifre din alte domenii - cum ar fi cele demografice oferite de INS.
Ce este deficitul bugetar
In primul rand trebuie inteles cum se creeaza bugetul de stat. Raspunsul este simplu: prin taxe. Taxele (fie ca e vorba de impozitul pe profit, pe salarii, TVA, accize, etc.) se folosesc apoi pentru cheltuielile bugetare: invtamant, pensii, armata, politie, preoti, parlamentari, etc.
In sistemul comunist, taxele erau de 100% din PIB - statul lua totul si apoi redistribuia dupa anumite criterii. Faptul ca statul lua totul a facut sa existe lipsa de initiativa si un management care sa fie dependent mai degraba de relatii personale decat de performanta. Pe cale de consecinta, sistemul comunist a dat faliment si a recunoscut acest lucru in 1989.
In sistemul actual, bugetul de stat reprezinta, in tarile OECD, circa 30-50% din PIB. In Romania este la ora actuala de circa 30-31% din PIB. Pasul inainte dorit de dl. Tariceanu etse ca in a doua jumatate a acestui an precum si in 2008 sa ajunga la circa 40% din PIB.
In cifre: daca PIB in 2006 a fost de 100 de miliarde de euro, 30% inseamna circa 30 de miliarde de euro buget de stat obtinut din taxe. Cu o crestere a PIB anuala de 6% inseamna ca in 2008 vom avea un PIB de circa 112 miliarde de euro.
40% din 112 miliarde inseamna 44 de miliarde de euro, deci in numai doi ani o crestere de 50% a taxelor obtinute de guvern, in conditiile in care cresterea economica a fost de doar 12%. Este realista o astfel de crestere a taxelor? Ma tem ca nu.
Si chiar daca s-ar obtine, care este impactul asupra cresterii economice si asupra competitivitatii economice? Care este impactul asupra investitiilor in activitati economice?
Planul guvernului in ceea ce priveste cheltuielile bugetare este si mai ambitios. De la 30% se doreste sa se ajunga la 43% din PIB. In alte cuvinte o sa ploua cu bani.
Diferenta de 43% si 40% reprezinta 3% din PIB si se numeste deficit bugetar. Aplicat la 112 miliarde, inseamna undeva la 3,3 miliarde de euro deficit.
Dar de unde vin acesti bani? Cum se finanteaza un astfel de deficit bugetar?
Prima modalitate este tiparirea de bani. Dl. Vacaroiu, fost prim-ministru in perioada 1992 - 1996, supranumit in anumite cercuri drept “Hagi al finantelor” este actualmente al 3-lea om in stat. In luna aprilie 2007 a fost chiar presedintele interimar al Romaniei. Dl.
Vacaroiu ne-a oferit un bun exemplu - pentru cartile de economie la capitolul “ASA NU!” - de cum se acopera deficitul bugetar si anume prin tiparirea de bani. Acest fapt a creat hiperinflatie (sau inflatie galopanta) cu efectele binecunoscute.
Pe cale de consecinta in 1997 Romania a ramas aproape in stare de faliment (Bulgaria, condusa de un ex-comunist cam in aceeasi perioada - un “Stoicikov al finantelor” a reusit performanta sa intre in incapacitate de plata la sfaristul anilor ‘90). Dl. Vacaroiu nu are remuscari, asa ca partidul domniei sale a santajat actualul partid de guvernare catre o masura iresponsabila.
A doua modalitate este prin privatizari. Nu zic nu, guvernul Tariceanu face bine cand pune la vanzare o serie de active. Este o politica pe care o sprijin.
Insa in cazul Romaniei, ca dealtfel in cazul oricarei firme cu disciplina bugetara, veniturile din privatizari - pentru ca provin dintr-un activ de termen lung - trebuiesc folosite pentru investitii pe termen lung si nu pentru cheltuieli curente.
O a treia modalitate este aceea a imprumuturilor. Aici este punctul forte al Romaniei, capacitatea de indatorare actuala mai poate fi marita cu inca 30% din PIB fata de limita maxima acceptata de UE. Insa un imprumut azi inseamna ca in anii viitori parte din buget va fi dedicat platii de dobanzi.
Cred ca acea capacitate de indatorare poate fi folosita mai bine prin investitii pe termen lung conform aceluiasi principiu ca datoriei pe termen lung trebuie sa-i corespunda o investitie pe termen lung.
Care este impactul unui deficit bugetar?
Pentru ca sunt mai multi bani in economie, simpla existenta a unui deficit bugetar genereaza inflatie. Daca deficitul bugetar va fi acoperit prin tiparire de bani (politica ce nu va fi aprobata de BNR) atunci impactul asupra inflatiei este si mai accentuat.
Obiectivul BNR este acela de a tine inflatia in frau si deci va ridica dobanda de referinta, atragand astfel capitaluri speculative si contribuind la intarirea leului si, deci, la dezavantajarea exportatorilor si a economiei.
Un alt impact al deficitului bugetar este ca genereaza deficit de cont curent. Este de presupus ca parte din deficit va genera importuri, deci deficit comercial si, implicit, de cont curent. La un nivel deja ridicat de deficit de cont curent, inca o crestere nu face bine.
Un nivel ridicat de deficit comercial, cuplat cu un leu puternic (obtinut conform mecanismului de mai sus) va duce la pierderi suplimentare pentru exportatori.
Faptul ca parte din deficitul bugetar va fi finantat din imprumuturi inseamna un inalt nivel de indatorare si de plata de dobanzi.
Si toate aceste reactii: taxe ridicate, inflatie ridicata, exportatori necompetitivi plata de dobanzi va duce inevitabil la o incetinire a cresterii economice sau chiar la recesiune. Si ce inseamna asta? Nimic altceva ca guvernul actual in loc sa gestioneze bine cresterea economica sanatoasa a Romaniei ii pune, de fapt, intentionat, piedici. Din motive politice.
Nu pot decat sa ma repet si sa consider politica bugetara a actualului guvern / a actualului sistem politic drept iresponsabila. Nu ar fi pentru prima data, asa cum ne-o arata perioada 1992 - 1996 recompensata, 10 ani mai tarziu, cu un post de presedinte al Senatului si de presedinte interimar al Romaniei.
