Gong bursier

Mecanismul crizei financiare sub-prime

de Liviu Moldovan     HotNews.ro
Marţi, 14 august 2007, 0:00



Bancile centrale au injectat capital in piete pentru a treia zi consecutiv, in scopul cresterii lichiditatii. Federal Reserve a introdus 2 miliarde de dolari, Banca Japoniei aproximativ 5,1 miliarde de dolari, in timp ce Banca Centrala Europeana a introdus 47,67 miliarde de euro si a declarat ca este pregatita sa contribuie cu noi fonduri in sesiunea de marti.

Din toate acestea rezulta limpede un aspect: acela ca, intr-adevar, pietele financiare se confrunta cu o criza. Insa, contrar aparentelor, criza nu se manifesta decat punctual, la nivelul pietelor de credit ipotecar, mai cu seama cel “sub-prime”.

Cateva “stranuturi” ale unor fonduri gestionate de Bear Stearns, BNP Paribas si Goldman Sachs au trezit temerile din piata ca aceasta “raceala” este contagioasa. Motiv pentru care bursele au intrat in picaj la finalul saptamanii trecute, mai cu seama sectorul financiar, in timp ce dolarul a inceput sa fie privit ca o moneda de refugiu.

Sigur ca exista o criza. Dar ea nu este data de scaderea cotatiilor din piata creditelor ci, asa cum au acuzat cei de la BNP, de lipsa propriu-zisa a cotatiilor. Adica o criza de lichiditate. Exact motivul care a determinat inteventiile principalelor banci centrale pe pietele monetare.

Nu trebuie sa uitam un aspect important: aceasta criza de lichiditate s-a manifestat exclusiv pe piata secundara a instrumentelor de credit, mai precis aceea a CDO-urilor (Collateralised Debt Obligations). Acest fenomen negativ nu s-a resimtit masiv nici in pietele de capital, nici in piata Forex, nici in piata obligatiunilor de stat.

Ce este cu aceste CDO-uri? Sa luam un exemplu: John, cetatean american, doreste sa isi cumpere sau sa isi construiasa o casa. Sa presupunem ca el nu se califica la un credit obisnuit la o banca si este nevoit sa ceara un imprumut la o institutie financiara nebancara. Adica sa ceara bani din piata “sub-prime”.

Acea institutie accepta sa il finanteze pe John si isi asuma riscurile de rigoare, dar contra unei dobazi pe masura. Nimic rau pana aici. Insa, pentru a putea continua activitatea de creditare, acea institutie are nevoie de refinantare. Adica sa vanda ceva. Si ce poate ea sa vanda in afara de risc?

Riscul cumulat al portofoliului propriu, format dintr-o multime de John-i, va fi astfel pus la vanzare pe piata secundara, impachetat intr-o serie de instumente financiare, exact acele CDO-uri de mai sus. Iarasi, nimic rau pana aici.

Bine, dar cine cumpara? veti intreba. Aici apare necazul. Raspunsul este simplu: fondurile de investitii de tip hegde, cu grad mare de risc. O parte din ele sunt gestionate de marile institutii financiare, cum ar fi cele enumerate mai sus. Cealalta parte sunt fonduri de sine statatoare, de obicei gestionate de o societate anonima cu sediul intr-un paradis fiscal.

Bun, deci am vazut cine investeste in aceasta piata: fondurile de tip hedge, cu grad mare de risc care, de cele mai multe ori, tranzactioneaza in marja. In momentul in care o parte din acei John-i nu si-au platit ratele la credite, unele institutii de credit nebancare s-au trezit fara lichiditati si au intrat in faliment.

Sesizand riscul, o parte din fondurile de investitii au dorit sa isi lichideze din pozitii, generand astfel o presiune pe vanzare. Scaderea cotatiilor a generat astfel apeluri in marja pentru alte fonduri, in timp ce restul, pur si simplu, nu au mai intrat la cumparare in piata, generand astfel criza de lichiditate de care aminteam.

Aceasta a dus la o crestere a ratelor overnight cu mult peste dobanda oficiala, mai ales datorita nevoii de acoperire a acestor marje. Motiv pentru care, pentru a evita o extindere a fenomenului si in alte piete, precum si o exacerbare a riscului perceput de investitori, bancile centrale au introdus in piata cantitati masive de moneda, tocmai pentru a reduce ratele overnight.

Pana in prezent, aceasta strategie a dat roade. Pietele financiare internationale au dat semne de stabilizare, ba chiar cele de capital, in special cele din Europa, au inregistrat un rebound.

Luni, 13 august, indicele Dow Jones a inchis la 13.236,53, in scadere cu 3,01 puncte, S&P 500 a scazut 0,72 puncte, adica 0,05%, in timp ce indicele de tehnologie Nasdaq100 a crescut 0,48% la 1.934,41 puncte.

Europa, in schimb, a performat mult mai bine: DAX30 din Germania a crescut 1,78% la 7.474,33 puncte, indicele pan-european EuroStoxx50 +2,27% la 4.255,79, iar FTSE100 de la Londra a crescut 2,99% la 6.219,00 puncte.

Piata Forex in schimb, pe fondul cresterii aversiunii fata de risc, a continuat sa vada dolarul ca moneda de refugiu. Dolarul a inchis la 1,3609 fata de euro, la 118,18 fata de yenul japonez, la 2,0114 fata de lira sterlina si la 1,2052 fata de francul elvetian.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


470 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    la obiect (Miercuri, 15 august 2007, 10:32)

    Mircea [anonim]

    profesionist, concis si la obiect articolul...lamureste foarte clar mecanismul crizei si al lipsei de lichiditate, pe care recunosc ca nu-l intelegeam f clar...
    poate-l aduceti mai des pe d-ul Moldovan in postura de autor pe Hotnews, am vazut ca are aparitii oarecum sporadice.

Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by