Politica din carti, de Cristian Ghinea
Jurnal saptaminal de lecturi, apare in fiecare marti pe HotNews.ro

Enervantii de americani

de Cristian Ghinea     HotNews.ro
Marţi, 14 august 2007, 0:00


Peter j. Katzenstein and Robert O. Keohane (coord.); ”Anti-Americanisms in world politics”; Cornell University Press; 2007

Katzenstein si Keohane au strins in acest volum o serie de articole academice despre anti-americanism si efectele acestui curent. De fapt, vorbim despre anti-americanisme, asa cum si suna titlul in engleza, pentru ca cei doi iau in considerare felurile manifestari, in diverse colturi ale lumii.

Fiind un volum academic tipic, e plin de sondaje, statistici si corelatii. Nu este locul aici pentru discutii metodologice sau pentru amanunte de cercetare, asa ca voi trece direct la concluzii.

Exista citeva tipuri majore de anti-americanism dupa scala celor doi:
1) Anti-americanismul liberal - bazat pe valorile liberale clasice, critica America pentru ca nu se ridica la inaltimea idealurilor sale si nu acctioneaza coerent pentru raspindirea valorilor liberale

2) Anti-americanismul social - sceptic fata de modelul social american, este anti-globalizare perceputa ca americanizare, se manifesta mai ales in vestul Europei, atit la stinga cit si la dreapta

3) Anti-americanismul suveranist/nationalist - bazat pe ideea ca politica internationala este exclusiv un joc de putere si ca America ameninta prin puterea sa interesele altor state

4) Anti-americanismul radical - plecat de la o idiosincrazie la adresa SUA, vazuta ca tarimul raului pe Pamint. Variaza de la leninism pina la Osama bin-Laden

Pe linga aceste tipuri, cei doi mai identifica doua forme istorice:
5) Anti-americanismul elitist - vizibil la elitele intelectuale europene, mai ales franceze, care dispretuiesc America pentru materialismul sau (paradoxal, dar si pentru religiozitatea sa)

6) Anti-americanismul mostenit prin evenimente - urmare a unor interventii istorice ale Americii vazute ca negative de catre mare parte a populatiei (exemplele discutate sint Mexic, Iran, Grecia)

Al doilea articol al cartii, scris de David M. Kennedy, este o trecere in revista interesanta a ce a reprezentat America in imaginatia contemporanilor (europeni) inca de la descoperirea sa. Cam departe de contextul cartii, dar plin de informatii utile in sine.

Apoi incep abordarile statistice, destul de seci pentru cei din afara mediului academic. Giacomo Chiozza analizeaza o multime de sondaje din cinci regiuni si afla ca anti-americanii sint destul de amestecati, fara a forma un grup social compact.

Evident, cea mai anti-americana regiune este cea musulmana, iar apartenenta la islam cel mai clar predictor al anti-americanismului (in cheie statistica asta inseamna ca sansele de a gasi anti-americani sint cele mai mari printre aderentii acestei religii).

Tinerii din toate regiunile sint mai receptivi la cultura pop si la filmele americane. In tarile democratice industrializate, cei mai educati sint si mai inclinati spre anti-americanism decit restul populatiei (rezultat al culturii de stinga din facultati, as adauga eu), pe cind in Asia de sud-est, cei mai educati sint mai favorabili Americii.

Deschiderea informationala (spre medii de informare straine) si existenta unor rude sau prieteni in SUA determina de asemenea o mai mare simpatie pentru America.

Urmeaza apoi citeva articole care discuta cazurile unor tari, mai ales in contextul citorva evenimente si subiecte majore: interventia umanitara americana in cazul tsunamiului din 2004, razboiul anti-terorist, situatia firmelor americane, promovarea democratiei de catre SUA.

Sophie Meunier, o frantuzoaica care preda la Princeton, spune ca anti-americanismul francezilor provine din spiritul lor rebel traditional si nu este ceva legat neaparat de America cit de unilaterismul acesteia. Analiza este sofisticata si convingatoare doar pe alocuri, pentru ca autoarea simpatizeaza vizibil cu curentul pe care il analizeaza.

Cit despre consecintele anti-americanismului, am aflat si eu surprins ca toate manifestatiile anti-Mcdonalds au avut efect nul. Lantul de restaurante fast-food merge cel mai bine in Franta din intreaga Europa, iar numarul de restaurante s-a dublat intre 1996 si 2004 (ajungind la 1035).

Filmele americane care se presupune a fi boicotate de francezii ingrijorati de invazia Hollywoodului ocupa primele noua pozitii in topul preferintelor din 2005.

Capitolul despre antiamericanismul din China e ceva mai putin interesant, asa ca salvez spatiu si trec direc la lumea araba. Nu sint mari surprize acolo. Psihoza anti-Israel si anti-SUA domina discursul public, incurajata chiar de guverne sustinute de SUA, ca in Egipt.

Citeva fapte interesante: boicotul administratiei Bush asupra Al-Jazeera nu a facut decit sa priveze cea mai mare audienta din lumea araba de punctul de vedere american; publicul acestui canal tinde sa sustina ideea de democratie, dar este si mai ostil Americii decit restul populatiei.

Intr-un articol care se ocupa de dinamica opiniilor in lumea araba, sint citeva citate aiuritoare din focus-grupuri: cei mai multi americani sint evrei, spune un batrin indonezian; adevaratii americani sint indienii, cei care au migrat acolo sint evrei (femeie marocana); evreii si crestini sint egali ca numar in America, dar evreii sint mai influenti (femeie indonezianca).

In fine, Keohane si Katzenstein incheie cu un capitol de conluzii. Principala este aceea ca anti-americanismul a crescut semnificativ dupa razboiul din Irak, ceea ce era evident. Dar, mai putin evident, la nivel de practica politica, nu s-a vazut o schimbare semnificativa a actorilor internationali.

Aceasta concluzie aparent paradoxala este probata de ei prin multe exemple in care America a gasit sprijin international pentru actiunile sale, fie la ONU, fie la FMI, Banca Mondiala sau alte organizatii multilaterale. Exemplele contrare sunt mult mai putine.

Critica atit de raspindita fata de Bush nu este explicata de ei prin anti-americanism, ci prin critica onesta la adresa actiunilor acestei administratii. Oricum, spun ei, lipsa de efect imediat a anti-americanismului nu inseamna ca acesta nu ar putea crea dificultati pe termen lung.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


137 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Mai exista un tip... (Miercuri, 15 august 2007, 21:21)

    Vadim cel Bun [anonim]

    Mai exista un tip de anti-americanism: cel imbecil, raspandit in special in Romania. Se recunoaste usor: persoanele care exprima asa ceva sunt ignorante, gangave, impertinente si agresive. Fac foarte repede spume la gura si raman imune la argumente logice si evidente. Nu incercati sa le schimbati ideiile, este mai recomandabil sa evitati persoanele contaminate de asa ceva. Sunt aproape imune la bun-simt...
  • 0 (0 voturi)    
    @1 (Joi, 16 august 2007, 18:44)

    d'coios [anonim]

    Din pacate nu e mai raspindit in Romania decit in orice alt loc. Mai rau este in SUA unde multi americani get-beget sint ANTI-americanisti din aceleasi motive universale exprimate de tine. Asta-i moda de la Vietnam incoace cind radicalii extremisti de stinga in frunte cu Francezii si Jane Fonda finantati si educati de USSR strigau :Americans Go Home. Se pare ca acum se intimpla acelasi lucru iar Putin dirijeaza corul si orchestra.Eu as dori mult sa plece americanii acasa si sa-i lase pe toti in treaba lor sa se descurce dupa "intelepciunea" ... dar nu cred ca le-ar conveni deloc stingacilor
  • 0 (0 voturi)    
    corect, buna America (Vineri, 17 august 2007, 15:45)

    valer [anonim]

    isi trimite trupele si arunca bombele pe unde apuca de inima milostiva ce ii, mama ranitilor, nu altceva; iar sa debitezi asta e dovada de luciditate si discernamant
  • 0 (0 voturi)    
    @3 Draga Valer, (Vineri, 17 august 2007, 18:39)

    Mimi [anonim]

    Se vede ca esti un anti-american din Romania si in consecinta urmez sfatul de la celui de la @1.
  • 0 (0 voturi)    
    @mimi (Vineri, 17 august 2007, 23:35)

    valer [anonim]

    eu as fi zis ca-i invers - faza cu repartitia bunului-simt, as adauga si logica; de gustibus

    oricum buna America n-o sa fie prea impresionata nici de cauza romanilor ce o detesta pe net, nici de cei care o iubesc cu pasiune (de ce oare?) tot pe net; si-a gasit niste anti-americani care o streseaza mai concret ....
  • 0 (0 voturi)    
    autori (Sâmbătă, 18 august 2007, 0:07)

    Arado [anonim]

    Keohane este unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai relatiilor internationale (neoliberalism institutional), deci orice afirma acest profesor merita sa fie luat in considerare.
  • 0 (0 voturi)    
    mda (Sâmbătă, 18 august 2007, 10:00)

    edi [anonim]

    Romania in schimb e plina de imbecili pro-americani.
    Se recunosc usor: persoanele care exprima asa ceva sunt ignorante, gangave, impertinente si agresive. Fac foarte repede spume la gura si raman imune la argumente logice si evidente. Nu incercati sa le schimbati ideiile, este mai recomandabil sa evitati persoanele contaminate de asa ceva. Sunt aproape imune la bun-simt.
  • 0 (0 voturi)    
    Interesant... (Duminică, 19 august 2007, 2:57)

    Doru [anonim]

    Am studiat cu interes acest curent al "anti-americanismului". Ne-ar trebui poate foarte mult spatiu si timp sa intoarcem "problema" pe toate fetele si muchiile ei, asa cum au facut-o cei 2 autori ai cartii. Ceea ce cred, sincer, este ca sentimentul "anti-american" este un soi de prelungire a Complexului lui Oedip. Dincolo de nuantele privind stangistii, comunistii, ecologistii deghizati in comunisti, etc...cred ca sentimentul ar fi aparut impotriva oricarui alt stat care ar fi ajuns la pozitia actuala a SUA. Presupunand prin absurd ca Rusia/Franta/Marea Britanie/China ar lua locul SUA pe scena politica si economica mondiala sunt convins ca ar aparea sentimente de respingere si antipatie la adresa acestor "cei mai puternici".
  • 0 (0 voturi)    
    Modelul "strugurii acri" (Duminică, 19 august 2007, 12:12)

    Florin [anonim]

    Bineinteles ca in America nu dai de imbecili ca Vadim, ca seful de la institutie pus de partid, ca Iliescu etc. In schimb dai de altii; un Bush atat de aiurit incat a crezut ca daca il cheama pe Putin la pescuit si un barbecue e gata, mai bea si o votca Grey Goose si s-a rezolvat. S-a rezolvat pe dracu, Volodea nu e Angelica, sa-i priasca un masaj. In fine.

    Revin la subiect. Esti in Romania anilor 90, vezi ca toate merg prost, simti ca ai putea sa faci cate ceva, insa nu stii pe cine trebuie. Sau ai putea face cunostinta cu cine trebuie, insa ti-e si greata, in special de securistii "buni".

    Pai la ce incepi sa te gandesti? Om cinstit, nu vrei sa treci granita si sa muncesti la negru, poate vrei si un anumit statut in afara, cel putin dupa o vreme. Incepi sa inveti lectia "Cum sa mergem in America". Afli ca mergi ori daca esti computerist (si nu esti), ori ca student dupa ce aplici la "n" universitati (si n-ai bani, plus ca dai totusi greu de informatiile detaliate), ori daca te insori cu o americanca (putin probabil).
  • 0 (0 voturi)    
    Modelul "strugurii acri" - p2 (Duminică, 19 august 2007, 12:13)

    Florin [anonim]

    Te apuca disperarea si lasi totul balta, incepi sa-i injuri pe toti Iliestii, Vadimii si Nastasii care te sufoca, iar atunci cand intr-o zi ploioasa de toamna, cand te miri de ce nu-ti deschid oamenii ca sa-ti raspunda la un studiu de piata pentru ca se uita speriati la TV, cand afli ce s-a intamplat la NY incepi sa te gandesti la scena finala din cartea SF scrisa de Stephen King sub pseudonim, dupa care s-a facut un film cu Arnold, in care eroul, pe moarte, indreapta avionul catre Cladirea Jocurilor. Asa ca daca te-a sunat vreun prieten mai grijuliu care sa-ti spuna sa scapi de dolari, pentru ca vor scadea in valoare, si-ti spune de ce (inca tot nu ai vazut la TV grozavia), dai din maini a lehamite, cu aerul de "ce-mi pasa mie?"

    Iar daca, dupa patru ani, pintr-o intorsatura neasteptata a sortii, ai ajuns pe taram american, si te intreaba un coleg nascut american daca ai gandit vreodata "neamerican" si tu ii raspunzi cinstit "da", el iti va aprecia sinceritatea.

    Iar intre timp asculti la nesfarsit albumul "Broadway the Hard Way" a lui Frank Zappa, in care practic republicanii si capii religiosi corupti sunt facuti troaca de porci, dar mai decent decat inabilul Michael Moore. Te mai gandesti ca in zona republicana (si profund crestina) in care traiesti, filmul romanesc premiat la Cannes nu ar fi deloc bine primit, intrucat este despre avort.

    Macar e bine, nici un rus la orizont!
  • 0 (0 voturi)    
    despre keohane, katzenstein si teoria relatiilor internationale (Luni, 20 august 2007, 18:25)

    madelaine [anonim]

    doar pentru ca robert keohane a generat o teorie in RI nu inseamna ca are dreptate; de altfel, cu INL era la a doua incercare; prima, interdependenta complexa, pusa la cale cu Nye, si-a aratat limitele destul de repejor. altfel, cartea cred ca merita citita chiar daca cel care scrie recenzia trece in fuga peste articole, prea "academice", citeaza "exemple "aiuritoare" din focus-group-uri, si, inca si mai, de OIG-uri care au sustinut US, precum FMI si ONU.poate argumentarea ne-ar apropia de Waltz, marele rival a lui Keohane care spunea ca organizatiile internationale nu sunt decat "unelte" ale marilor puteri. Altfel, ramanem la ce spunea acelasi Waltz, aprobat si de Keohane "politica internationala este despre un numar mic de lucruri mari si importante"
  • 0 (0 voturi)    
    despre keohane, katzenstein si teoria relatiilor internationale (Luni, 20 august 2007, 18:26)

    madelaine [anonim]

    doar pentru ca robert keohane a generat o teorie in RI nu inseamna ca are dreptate; de altfel, cu INL era la a doua incercare; prima, interdependenta complexa, pusa la cale cu Nye, si-a aratat limitele destul de repejor. altfel, cartea cred ca merita citita chiar daca cel care scrie recenzia trece in fuga peste articole, prea "academice", citeaza "exemple "aiuritoare" din focus-group-uri, si, inca si mai, de OIG-uri care au sustinut US, precum FMI si ONU.poate argumentarea ne-ar apropia de Waltz, marele rival a lui Keohane care spunea ca organizatiile internationale nu sunt decat "unelte" ale marilor puteri. Altfel, ramanem la ce spunea acelasi Waltz, aprobat si de Keohane "politica internationala este despre un numar mic de lucruri mari si importante"

Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version