Serviciile de intretine si spatiile de servicii vor fi scoase la licitatie, cel mai devreme, in 2008. Abia atunci ar putea fi Autostrada Soarelui intretinuta profesionist, cu tot ce inseamna aceasta: de la asfalt, indicatoare, marcaje si sisteme de comunicatii pana la toalete ingrijite, restaurante si benzinarii.

Informatia pe scurt:

• Ani de zile, statul a dovedit ca nu se poate ocupa de intretinerea autostrazilor.

• In cazul „Autostrada Soarelui”, desi necesitau sume infime raportat la costul constructiei (care va ajunge aproape de 1 miliard de euro), intretinerea si spatiile de servicii lipsesc cu desavarsire.

[c:1:d]• Au esuat mai multe licitatii, astfel ca, desi nu au putut gestiona ruta, reprezentantii CNADNR nici nu au predat stafeta unei firme private.

• Pentru 2007, reprezentantii Companiei de Autostrazi sustin ca nu au primit nici un leu pentru intretinerea celor doua autostrazi.

Oficiali din Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) spun ca va fi platita o firme pentru intretinere, in cadrul unui plan pe 4 ani, cu bani de la bugetul de stat (cateva zeci de milioane de euro anual).

Situatia spatiilor de servicii (benzinarii, moteluri, restaurante) e neclara: fie vor fi scoase separat la licitatie (firmele interesate sa le valorifice urmand sa plateasca pentru ele), fie vor fi concesionate tot companiei care preia intretinerea (si care le-ar putea le inchiria mai departe celor interesati), afirma surse din CNADNR.

Avantaj firmele straine

Acestea sunt liniile planului la care lucreaza compania de consultanta WS Atkins, angajata de CNADNR pentru a intocmi contractele, pe care trebuie sa le prezinte pana in primavara anului viitor, a declarat pentru HotNews Florin Dascalu, seful Directiei Intretinere si Administrare din CNADNR, aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Guvernul a aprobat, recent, un memorandum pentru concesionarea constructiilor si serviciilor de administrare si intretinere a autostrazilor unei firme private specializate. Anuntul de licitatie se va da pana la sfarsitul acestui an, iar licitatia va avea loc in primavara, conform oficialilor Ministerului Transporturilor.

Proiectul va reveni unei firme care a mai administrat autostrazi. “Fiind primul proiect pe intretinere din Romania, rezulta ca ar avea mai multe sanse firmele straine”, spune Dascalu.

In cazul intretinerii propriu-zise lucrurile sunt mai clare decat in cel al spatiilor: Consiliul de Administratie al CNADNR a aprobat, recent, achizitia intretinere, paza, salubrizare, refacerea sistemelor de comunicatii, conform lui Florin Dascalu.

Aceleasi probleme si in cazul autostrazii Bucuresti-Pitesti. Cele doua rute insumeaza 226 de kilometri, pentru a caror intretinere CNADNR estimeaza un necesar de 50 de milioane de euro anual.

Proiectul “Sedusa si abandonata”

Unul dintre telefoanele de urgenta nu a functionat

Foto: C.C/HotNews.ro

Ani intregi, statul a dovedit ca nu se poate ocupa de intretinerea autostrazilor. In cazul „Autostrada Soarelui”, desi necesitau sume infime raportat la costul constructiei (care va ajunge aproape de 1 miliard de euro), intretinerea si spatiile de servicii lipsesc cu desavarsire.

Au esuat mai multe licitatii, astfel ca, desi nu au putut gestiona ruta, reprezentantii CNADNR nici nu au predat stafeta unei firme private.

„Pentru 2007, am primit zero lei pentru intretinerea celor doua autostrazi”, sustine Florin Dascalu , agitand o hartie pe care scrie „Necesarul de fonduri pentru 2007”. „Am cerut 50 de milioane de RON (n.r.-in jur de 16 milioane de euro). Iar acesti bani reprezentau doar 36,6 la suta din cat aveam nevoie pe un an”.

Totusi, de unde bani pentru proiectul de intretinere? Taxarea soferilor e exclusa de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, intr-un interviu pentru Le Monde Diplomatique: „Pe Autostrada Soarelui (...) nu se va pune taxa deoarece este construita din finantari externe, cu efortul bugetar al statului”.

Oricum, “experienta din regiune arata ca ar fi nerealist”, a declarat pentru HotNews.ro Sorin Ionita, director de cercetare la Societatea Academica Romana (SAR)- care a elaborat recent un raport critic cu privire la infrastructura rutiera. El estimeaza ca, pana la urma, tot de la buget va fi platita firma de intretinere.

Plasa de sarma de pe margine smulsa in unele locuri

Foto: C.C./HotNews.ro

Aceasta intrucat cheltuielile nu se pot face nici din finantarile internationale, precum cele pentru constructiile propriu zise. „Cad asadar la fundul listei de prioritati si se fac de la an la an, dupa cum bate vantul”, spune directorul SAR.

“Din esenta consultantei pentru intretinere reiese ca un astfel de contract ar trebui sa fie multianual, asa ca s-ar putea sa avem surpriza ca pana la urma el sa nu se mai faca deloc din cauza procedurilor bugetare traditionale amintite, incompatibile cu recomandarile tehnice de buna practica”, mai spune Ionita.

A vrut-o si Umbrarescu

Cateva intentii au mai existat, si tot de la buget, cu planuri multianuale, fie ele pe 7 sau pe 20 de ani. In anii 2005 si 2006, au avut loc mai multe tentative de a da in grija Autostrada Soarelui unei firme, insa ele au esuat. Statul si firmele se acuza reciproc de nerespectarea regulilor.

La cateva licitatii s-a prezentat o singura companie, UMB Spedition, controlata de Dorinel Umbrarescu, „regele asfaltului”. „Nu poti tine licitatie cu o singura firma”, au spus oficialii. Umbrarescu ne-a declarat ca s-a prezentat de trei ori, in 2005 si 2006, insa nu stie motivele pentru care nu s-a calificat.

Aceasta intrucat, spune el, legea permitea atribuirea unei lucrari chiar daca exista un singur ofertant.

Conform legislatiei privind achizitiile publice, exista posibilitatea ca autoritatea contractanta sa anuleze aplicarea procedurii pentru atribuirea unui contract daca “nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al concurentei”, adica numarul de firme inscrise e mai mic decat minimul prevazut pentru fiecare procedura.

Intretinere privata cu masinile statului

Inca o incercare a apartinut francezilor de la Colas, in ianuarie 2005, spune Dascalu. „S-a opus ministrul Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre”. Decizia a fost inexplicabila, sustine oficialul CNADNR. Aceasta intrucat, spune el, Banca Europeana de Investitii (BEI) ar fi acordat 7 milioane de euro statului roman pentru a cumpara utilaje.

Statul le inchiria firmei castigatoare, sa se ocupe de intretinerea si operarea autostrazii. Surse apropiate lui Dobre declara ca ministrul a respins ideea intrucat a considerat ca statul roman nu trebuie sa achite creditul pentru utilaje.

„Cumparesera caietul de sarcini Colas si austriecii de la Strabag, care nu aveau utilaje multifunctionale, dar exista posibilitatea achizitionarii masinilor de catre stat, prin creditul de la Banca Europeana de Investitii. Ministrul Dobre a considerat incorect acest lucru, cerand ca firmele sa vina cu propriile utilaje. Conditia era in caietul de sarcini”, au precizat sursele citate.

„Nu am avut o strategie”

O toaleta pe cale de a se inunda

Foto: C.C./HotNews.ro

Fosti oficiali de la Transporturi declara ca, de fapt, desi s-au incercat cateva licitatii, nu a existat niciun plan ca la finalizarea tronsoanelor autostrazii constructia sa fie si intretinuta.

„Lucrarile au fost predate la cheie de catre constructori, dar statul nu a avut nicio strategie legata de ce va face dupa ce ia in primire tronsoanele de autostrada”, ne-a spus Adrian Ionescu, fost director general pentru Relatii Publice la Ministerul Transporturilor.

El considera ca nu-i de mirare din moment ce si la constructie, problemele s-au tinut lant: de la cele cu exproprierea, cu suplimentarea de fonduri pentru constructie, pana la defectiunile actuale. Oficialii CNADNR au confirmat ca pe ruta Bucuresti-Lehliu au aparut unele fisuri si crapaturi, pe care constructorii trebuie sa le remedieze. Suma e estimata la cateva milioane de dolari, suportate de constructori.

Solutie europeana

[c:2:d]Asadar, statul nu a reusit sa intretina autostrada. Si nici nu a gasit, pana acum, vreo firma pentru asta. Adrian Ionescu spune ca a treia varianta ar fi fost ca o companie sau un consortiu sa preia cu totul lucrarea. Ar fi insemnat sa se ocupe, de la inceput, atat de proiectare si executie, cat si de intretinere.

„Exista exemple in Austria, Franta si Germania. Diferenta este ca, in aceste cazuri, pentru constructia propriu-zisa a rutelor au fost alocati numai bani de la bugetele celor trei tari, nu si din cel comunitar-asa cum s-a intamplat in cazul Autostrazii Soarelui”, explica Ionescu.

Pe langa populata cale spre Litoral, toate guvernele din ultimii ani au anuntat construirea altor sute de kilometri de autostrazi, care costa miliarde de euro.

„Dar tendintele recente sunt de-a dreptul alarmante, in special cand vorbim de capacitatea autoritatilor publice de a dezvolta si administra infrastructura publica de transport”, se arata in recent publicatul raport SAR „Drumuri in lucru”.


Asfalt de 1 miliard de euro

Autostrada Soarelui (A2) are 152 de kilometri operationali. Inca 50 km vor fi construiti incepand cu anul 2008, intre Cernavoda si Constanta, procedurile pentru lansarea licitatiei fiind in curs. Peste 800 de milioane de euro va costa, la final, autostrada, luand in calcul si tronsonul neconstruit.

Inca 22 de kilometri vor fi construiti pentru ocolirea orasului Constanta, proiect numit „Autostrada Centura Constanta”.
Banii au venit si vor veni din imprumuturi, direct de la buget si din asistenta UE. Socoteala este provizorie, dat fiind ca, de obicei, la sumele alocate la inceput se adauga alti bani, pe care constructorii ii pretind pentru diferite lucrari suplimentare.


Petele negre de pe Autostrada Soarelui

La volanul automobilului sau Mazda, tanarul Catalin Campeanu ruleaza pe Autostrada Soarelui. Poate ajunge la Constanta si intr-o ora si jumatate, ceea ce e un lucru extraordinar. In rest, numai probleme. „Uite, acolo nu e plasa de sarma! Ar putea intra oricand animale pe sosea...”, spune el. Remarca, mai incolo, un telefon de urgenta distrus. Panourile electronice nu functioneaza.

Isi mai aduce aminte si ca vara aceasta, cand a condus de mai multe ori spre Constanta, a vrut sa mearga la toaleta si a dat numai peste locuri infecte si fara apa. Acum are noroc: WC-ul e ingrijit. Este dintre cei care au condus pe autostrazi din Germania si Austria, asa ca poate compara. Aceasta nu sunt conditii europene, trage el linia.

Nici macar nu il deranjeaza prea tare ca nu are in drum o benzinarie unde sa alimenteze, ori un restaurant unde sa manance o omleta si sa bea o cafea.

Soferii isi fac griji pentru viata lor, mai ales dupa ce au vazut in direct la TV carnagiul din iulie, cand un om a murit iar 12 au fost raniti, din cauza fumului produs de focul de pe miristi. Atunci, n-au functionat avertizarile electronice, si nici politia rutiera...

Ciocnirea, care a provocat o dezbatere nationala, a pus sub lupa functionarea sistemului: taranii au dat foc la miristi fara sa-i opreasca cineva, politistii nu au stopat circulatia, accidentul nu a fost semnalizat pe panourile de avertizare (fusesera furate cablurile), telefoanele de urgenta de pe marginea drumului nu functionau, si nici camerele video pentru monitorizarea traficului.

Au cazut capete la varful Politiei Rutiere, iar administratorul rutei, CNADNR, a dat vina, pentru tot ce nu insemna eroare umana, pe furturi-care ar fi subminat sistemul de comunicatii, precum si pe lipsa banilor. A fost nevoie de un accident grav pentru ca autoritatile sa promita ca se vor ocupa de aceste probleme.

Am mers pe tronsonul Bucuresti-Fundulea, pentru a vedea cate din probleme s-au remediat dupa accidentul din iulie. Iata ce am gasit: