Primul personaj al acestui roman este autostrada, cu toate intamplarile ei. Al doilea este tabloul lui Edvard Munch, Strigatul, cea mai reprezentativa imagine a expresionismului. Cum se pot intalni in aceeasi poveste doua personaje atat de diferite? Simplu: tabloul este furat de la muzeul din Oslo si abandonat, intr-o masina, pe autostrada.
El ajunge la un incasator linistit de la statia de taxare, dar puterea lui e blestemata. Te face sa decupezi din realitate numai evenimentele insuportabile. Te face sa auzi fara incetare un tipat.
Povestea romanului porneste de la un fapt real, tabloul, o opera expresionista realizata in 1893 fiind furat in 2004, dintr-un muzeu si nerecuperat inca. Considerat o capodopera a picturii norvegiene, tabloul nu poate fi vandut pe piata neagra a operelor de arta.
Observatia criticului: E ca si cum naratorul, incasatorul de pe autostrada, ar trai in tabloul lui Munch. Contemplati-l inainte de a citi cartea si inchipuiti-va cum ar fi. Inconfortabil e putin spus.
Romanul a aparut la editura Humanitas, in colectia Cartea de pe noptiera, in traducerea din franceza e Sabinei Chisinevski.
