Academia Catavencu

In cazul Autostrazii Transilvania, ban la Orban trage

de Silviu Apostol     Academia Catavencu
Marţi, 18 septembrie 2007, 0:00



Zarva mare la Ministerul Transporturilor, saptamina trecuta, dupa ce Academia Catavencu a facut public memorandumul elaborat de CNADNR (Compania Nationala de Drumuri) privind cresterea costului Autostrazii Transilvania de la 2,241 la 7,2 miliarde de euro.

Ministrul Ludovic Orban si-a scos angajatii la raport, doar-doar o afla cum a ajuns pirdalnicul de document in presa. Sefii de la CNADNR au fost primii vizati, domn’ ministru amenintind cu citeva demiteri grabnice si fara judecata prea multa. In ceea ce priveste presa, ministrul a incercat sa dreaga ce mai era de dres, negind existenta documentului.

Domnule Orban aveti chitara, asta, pardon, cuvintul: „Niciodata nu am primit ce ati scris dumneavoastra in Academia Catavencu, un memoriu privind costul de 7,2 miliarde.

(...) Niciodata nu l-am vazut si nu s-a comandat nici de la mine, nici de la domnul director general Grecu (director general al CNADNR - n.r.), si ma indoiesc ca de la domnul Debucean (director general adjunct al CNADNR - n.r.) putea sa se comande ceva. Si io daca vreau ma apuc si scriu un document si zic ca e pentru ministru“.

Din pacate pentru domn’ ministru, cei de la CNADNR chiar s-au apucat sa faca documentul. Mihai Grecu, directorul general al Companiei, a confirmat faptul ca el a fost elaborat in cadrul CNADNR (il puteti vedea pe www.catavencu.ro, la sectiunea „Investigatii“).

Bechtel, de patru ori mai scumpi decit media

Dupa cum va spuneam si saptamina trecuta, costul mediu al unui km de autostrada construit de Bechtel va ajunge la 17 milioane de euro. Mult, chiar nesimtit de mult.

Comparativ, un km din Autostrada Bucuresti-Brasov (sectiunea Moara Vlasiei-Ploiesti, construita de asocierea Euroconstruct Trading ’98, Pa & Co, Umb Spedition si Com-Axa) ajunge la 4,5 milioane de euro pe km.

Spre deosebire de Bechtel, constructorii romani de la Autostrada Bucuresti-Brasov beneficiaza de o valoare fixa a contractului, astfel incit nu se pune problema unei cresteri de peste 300%, asa cum este cea estimata a contractului executat de Bechtel. „Nu, autostrada este la pret fix“, a declarat Costel Casuneanu, patronul Pa&Co.

In ceea ce priveste preturile per km ale ce¬lor doua autostrazi, patronul Pa& Co a afirmat: „E greu de spus daca se pot compara, dar ce va pot spune clar si sincer este ca 17 milioane este un pret exagerat“. De asemenea, domnul Nelu Iordache, patron al Romstrade, a indicat ca pret de pornire pentru un km de autostrada suma de 4 milioane de euro.

Singura solutie, inc-o licitatie

Memorandumul elaborat in iunie 2007 arata ca solutia pentru limitarea costurilor Autostrazii Transilvania este atribuirea, prin licitatie, a celor sase sectiuni (la care nu lucreaza, inca, Bechtel) unor alti constructori. Astfel, s-ar putea obtine o reducere a cheltuielilor de aproape doua miliarde de euro si un cost mediu pe km de 11,34 milioane de euro.

Ministrul Transporturilor din perioada 2005-2006, Gheorghe Dobre, a declarat ca, imediat dupa suspendarea lucrarilor din 2005, s-a luat in discutie rezilierea contractului cu Bechtel. Care nu s-a mai produs in cele din urma, preferindu-se continuarea lucrarilor.

De asemenea, in ceea ce priveste solutia incetarii contractului, Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor in perioada 2006-2007, a declarat: „Bine macar ca este gindita o solutie alternativa, in sensul ca macar prin aceasta eventuala incercare lor li se pot pune unele probleme, adica avem si noi o modalitate de discutie, in sensul ca le putem spune: daca in directia asta de

preturi va duceti, atunci noi nu mai lucram“. Totusi, aceasta solutie nu a fost luata in considerare in timpul mandatului sau. „Ma framinta cit de repede, cit de bine si cu ce costuri lucrau ei la aceste doua sectiuni“, a mai declarat fostul ministru.

Pentru a rezilia contractul, statul roman poate invoca lipsa de finantare pentru sarcinile asumate de executantul Bechtel prin contract. In aceasta situatie, statul este obligat sa anunte Bechtel cu cel putin patru luni inainte de a incepe lucrarile la oricare dintre sectiuni.

In aceasta situatie, Romania nu mai trebuie sa plateasca decit lucrarile executate pina in acel moment, materialele pe care executantul le-a comandat pentru constructiile viitoare, indepartarea constructiilor temporare si costurile incetarii contractelor avute de constructor cu subcontractantii.

Conform clauzei 2.1 din contract, rezilierea contractului obliga statul ca timp de doi ani sa nu conti¬nue lucrarile la autostrada cu nici un alt constructor.

Perioada de doi ani ar putea fi folosita de CNADNR pentru a licita executia celorlalte sase sectiuni (in lungime de 297 de km, Brasov-Fagaras-Sighisoara-Tirgu Mures-Cimpia Turzii-Cluj Vest-Mihailesti-Suplacu de Barcau). Chiar si in aceasta situatie, folosind alti constructori, se respecta termenul de finalizare (anul 2013).

Autostrada Transilvania, spaga pentru NATO

Contractul pentru executia Autostrazii Brasov-Cluj-Bors a fost incheiat ca urmare a unui acord comercial semnat de Guvernul Nastase cu licuriciul cel mare, ha, ha. Datorita acestui acord incheiat cu guvernul american, contractul pentru autostrada a fost incredintat firmei Bechtel.

Atribuirea s-a facut in cea mai mare graba, fara licitatie, contractul fiind semnat dupa doar o luna de negocieri intre Bechtel si CNADNR. Domnul Basulescu, director al CNADNR la acel moment, a declarat: „Trebuiau incepute cit mai repede lucrarile, ca era un proiect important. Negocierile s-au desfasurat foarte repede, le-am terminat intr-o luna“.

Astfel, in decembrie 2004, a fost emisa HG 1513, care hotara atribuirea contractului de executie: „Se mandateaza Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA sa semneze Contractul de proiectare si construire a Autostrazii Brasov-Cluj-Bors cu investitorul selectionat“.

Statul roman, amabil cum il stim, le-a oferit din prima un cadou americanilor, ca doar veneau in sfirsit dupa ’jde ani de asteptare. Articolul 3 din aceeasi hotarire spune ca statul va plati Bechtel taxele vamale pentru importul de echipamente si utilaje necesare lucrarilor, adica 176 de milioane de euro.

In martie 2004, Nastase s-a pupat cu Bush, iii, pardon, a dat mina cu Bush si a semnat acordul de integrare in NATO. Adica, la patru luni dupa ce o firma americana a primit fara licitatie un contract de citeva miliarde de euro, ne-am integrat si noi undeva. Contractul semnat avea la baza studiul de fezabilitate realizat de Iptana SA.

Datorita faptului ca acest studiu nu continea decit estimari ale preturilor si ale lucrarilor necesare, in contract nu a fost prevazuta o valoare fixa a lucrarilor, ci doar o valoare-tinta. Ulterior, aceste estimari au inceput sa se dovedeasca la fel de adevarate precum previziunile de seism ale specialistul Vergil Hincu.

Cit pe-aci sa uitam: acordul comercial de care v-am spus mai spus prevedea si imprumuturi acordate de banci americane pentru statul roman in conditii foarte avantajoase, in valoare de 800 de milioane de dolari. Baieti sucari, astia de la Guvern nu au luat niciodata banii.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


182 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by