Multi dintre studenti spun ca merg la facultate sa obtina o diploma si mai putin pentru o calificare.

Curricula universitatilor este invechita, iar noile specializari se orienteaza mai degraba dupa nevoile profesorilor de a-si inmulti numarul de cursuri tinute, decat in functie de ceea ce piata muncii le cere - lucru pe care chiar Dumitru Miron, Secretarul de Stat pentru Invatamantul Superior il recunoste.

Informatia pe scurt:

  • Calificarile universitare nu tin cont de piata muncii
  • Angajatorii sustin ca absolventii trebuie scoliti suplimentar pentru a face fata rigorilor
  • Din 2010, absolventii vor avea si calificari, nu numai diplome de licenta


  • Desi de mai bine de doi ani exista o Agentie care ar trebui sa fie puntea dintre educatie si cerintele pietei muncii, ea nu a produs nimic pana acum. Exista insa promisiuni: din 2010, absolventii vor avea si calificari, nu numai diplome de licenta. De luni, o noua serie de 200.000 de tineri intra in ciclul invatamantului superior.

    200.000 de absolventi de facultate pe an

    Romania scoate anual 200.000 de absolventi de facultate. Multi dintre ei aleg o slujba chiar inainte de absolvire.

    Ovidiu este student in anul doi la Academia de Studii Economice din Bucuresti si lucreaza de aproape un an. “Ce invatam in facultate nu era inutil, dar, oricum, programa era destul de incarcata. Mi-am inghetat un an de facultate, dar din acest an o continui cu anul doi. Am nevoie de diploma”, ne-a spus Ovidiu.

    El spune ca firma la care s-a angajat i-a asigurat cateva luni de instruire, dupa care “l-a bagat in paine”.

    “Am dat la Cibernetica fiindca ma pricep la calculatoare. Dar nu stiam exact ce o sa fac in viitor fiindca nu gasesti niciodata o persoana potrivita cu care sa te consulti. Parintii ori te lasa de capul tau, ori iti cer sa dai la facultatea la care vor ei, iar cu profesorii de liceu rareori se poate vorbi de viitor.

    In facultate, nu intereseaza pe nimeni cine esti si ce e bine pentru tine.”

    “Multi sufera un mic soc la primul loc de munca fiindca nu stiu la ce sa se astepte”

    Posturile bine platite cer experienta. Un tanar absolvent isi permite rareori sa isi depuna CV-ul la o companie mare, iar daca este acceptat, tanarul care vrea sa intre pe piata muncii are nevoie de instruire.

    “Tinerii absolventi si studentii cu care intram in contact sunt nepregatiti pentru o slujba, din doua motive. O data pentru ca multi invata dupa o materie invechita, si a doua oara pentru ca lipseste aspectul pragmatic al scolii. Nu exista exercitiu practic”, spune Claudia Puscasu, specialist in resurse umane.

    “Dintr-un grup de 20, macar 19 trebuie sa intre intr-un program de instruire. Nici o companie care angajeaza un grup mai mare de 5 tineri nu-si permite sa o faca fara sa asigure training.
    Oricat de motivat ar fi candidatul, noi trebuie sa il introducem in prograjmul lui de munca si in sarcini, treptat. Multi sufera un mic soc la primul loc de munca fiindca nu stiu la ce sa se astepte.
    Daca invatamantul ar fi mai pragmatic, atunci angajatorii ar fi mult mai interesati de proaspetii absolventi, iar cei din urma nu ar avea prea multe dificultati de acomodare”, a mai spus Claudia Puscasu.

    Facultatile, latifundii pentru universitari

    “Invatamantul superior merge fara sa se orienteze la cerintele pietei muncii” spune Mircea Miclea, seful Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii.

    El spune ca, in 2005, cand era ministru al Educatiei, infiintase Agentia Nationala pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic Si Social.

    Aceasta agentie urma sa intocmeasca lista calificarilor, asa cum cere Uniunea Europeana. Insa, de la infiintarea ei nu s-a mai auzit nimic despre acest lucru. “Nu cred ca se mai intampla nimic cu aceasta agentie”, a spus Miclea.

    “Daca s-ar defini calificarile, ar disparea multe dintre aceste specializari creeate pentru baronii universitari sa isi imbogateasca latifundiile. Sunt programe de studiu lipsite de realism. Inclusiv la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Stiinte politice, relatii internationale... baietii aia nu au vazut o ambasada in viata lor”, a declarat Mircea Miclea.

    Miclea mai spune ca problema orientarii profesionale ar trebui dezbatuta din invatamantul preuniversitar. “Exista centre de consiliere, dar nimeni nu se ocupa”.

    Specializarile facultatilor se infiinteaza dupa nevoile profesorilor, recunoaste Secretarul de Stat pentru Invatamant Superior, Dumitru Miron.

    “Din pacate, este adevarat. Dar, indata ce vom avea lista calificarilor, acest lucru se va schimba. In momentul de fata, invatamantul superior, care contine cicluri de 3-4 ani, este incapabil sa raspunda pietei muncii care se schimba de la an la an”, a declarat pentru HotNews.ro secretarul de Stat.

    Infiintarea calificarilor, spune secretarul de Stat, va reforma sistemul de invatamant superior. “Nu va mai exista acest evantai de specializari cu nume exotice. Cadrul National al Calificarilor va avea statut de lege si Universitatile vor fi obligate sa il respecte. Va modifica programa de invatamant si ne vom apropia de tinta invatamantului: specializarea pentru piata muncii”.

    Potrivit secretarului de stat, acest lucru se va intampla in 2008-2009. “In 2010 suntem obligati sa prezentam Uniunii Europene Cadrul National al Calificarilor”.

    Anii de studiu ar trebui redusi

    "Serviciile de educatie nu se mai pot furniza in formatul clasic, pana la 22 - 24 de ani, este de parere Secretarul de Stat Coordonator al Departamentului Strategie si Ocupare Forta de Munca", Derzsi Akos.

    “Romania traverseaza o perioada de rapida dezvoltare economica, de utilizare a unor noi tehnologii, in timp ce marea majoritate a fortei de munca a fost instruita inainte sau in timp ce aceste progrese economice aveau loc.
    Sistemul educational nu poate raspunde rapid la aceste schimbari, de aceea este esentiala dezvoltarea sistemului permanent de invatare, fie ca e vorba de educatie, fie ca e vorba de formare profesionala continua”, a mai spus Derzsi Akos.

    Avem administratori. Lipsa

    Cele mai inalte rate de locurilor de munca vacante se inregistreaza in ultimul timp in urmatoarele domenii: Administratie publica si aparare (6,84%), Sanatate si asistenta sociala (5,68%), Agricultura, vanatoare si silvicultura (3,28%) si Intermedieri financiare (3,18%) [Sursa: Institutul National de Statistica]

    Potrivit Ministerului Muncii, ponderea ocuparii in ramura serviciilor va ajunge la 49% in 2013, in conditiile in care in 2002 era de 34,1%. Un alt sector, aflat in plina expansiune, si anume constructiile, isi va dubla ponderea in piata muncii de la 5,5% in 2005, la 10,8% in 2013. Sunt previzionate astfel tendinte care trebuie sa se reflecte in structura domeniilor in care tinerii sunt instruiti.

    Absolventii de liceu aleg afacerile, politologia si limbile straine

    La Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, cea mai mare concurenta la admitere a fost inregistrata la Facultatea de Business, unde 1006 candidati au concurat pe numai 67 de locuri bugetate (15,01 concurenti pe loc).

    La Facultatile de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, concurenta a fost de 8,1 candidati pentru fiecare dintre cele 376 de locuri bugetate, in timp ce la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, cate 6,5 candidati s-au luptat pentru unul din cele 669 de locuri.

    La Universitatea Bucuresti, peste 25000 de candidati s-au inscris pe cele 4093 de locuri bugetate. Cu toate acestea, concurenta pe un loc este mai mica daca sunt luate in calcul locurile cu taxa si faptul ca multi dintre tineri au candidat la mai multe facultati si specializari.

    Cei mai multi candidati au fost la Administratie si Afaceri (5282 candidati pentru 135 de locuri), Geografie (5195 de inscrisi pentru 295 de locuri), Litere (3662 candidati si 440 de locuri) si Limbi Straine (3602 candidati pentru 370 de locuri). La Comunicare si Relatii Publice 1220 de candidati s-au intrecut pe cele 415 locuri.

    La Universitatea Politehnica Bucuresti, mai mult de 8000 candidati s-au batut pe 4743 de locuri la buget si 1165 de locuri la cu taxa. Asa se face ca la Facultatea de Energetica s-au inscris 1491 de tineri, pe 557 de locuri. La Facultatea de Electronica, s-au inscris 995 de candidati, pe 682 de locuri.

    La Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti, la Facultatea de Farmacie au luptat 5,13 candidati pe loc, insa pentru pentru medicina generala s-au inscris numai 2,62 candidat pentru un loc.