„Iata, in continuare, masini cu girofar la PSD. E un semn bun“, a exclamat presedintele partidului in debutul declaratiei politice de ieri.
Asadar, pentru un girofar in plus, fostul partid de guvernamint este gata sa joace hora uniunii nationale, anuntata de PD. Ultimele ore dinaintea motiunii au fost extrem de agitate. De la un minut la altul, formatiunile implicate si-au trimis mesaje prin intermediul media, ca intr-o negociere colectiva.
Primul semn a aparut insa din partea lui Traian Basescu, care, dupa ce a vorbit insistent despre un guvern de dreapta, PD-PLD, a aruncat in weekend ideea unui guvern de uniune nationala, ca varianta de lucru. PD a prins-o din zbor imediat si a aruncat-o ca provocare spre pesedisti si, mai ales, spre peremisti. Realitatea este ca, in momentul de fata, PRM este partidul care face jocurile.
In PSD, lucrurile sint destul de clare, in sensul ca unii parlamentari vor vota impotriva motiunii sau nu vor fi la vot, ceea ce lasa PSD fara acoperire. Voturile la vedere expuse de democrati nu sint suficiente pentru ca guvernul Tariceanu sa fie miscat de pe loc.
Un eventual acord al PRM de a vota motiunea trebuie transformat intr-un protocol, a spus liderul formatiunii, C.V. Tudor. Sustinatoarele motiunii, PD si PSD, nu doresc un document scris cu PRM in aceasta chestiune, mai ales ca el ar trebui sa aiba si o repartitie ministeriala incorporata in el. In plus, asemenea prevederi ar insemna deschiderea unei cutii cu orgolii.
Prima intrebare care s-ar pune ar fi aceea a componentei politice a guvernului de uniune nationala.
Cine ar avea dreptul la mai multe ministere? PSD, care are cel mai mare numar de mandate in acest Parlament, PD, care sta cel mai bine in sondaje, PRM, al carui vot este decisiv? Ce va face PNL, care a avut cele mai multe mandate in interiorul fostei aliante, sau UDMR, componenta etnica a oricarei guvernari? Chiar si micul PC ar fi intr-o dilema, caci, sa nu uitam, a intrat pe listele PSD in Parlament, ceea ce l-ar indreptati acum sa-si ceara partea de guvernare.
Pe de alta parte, un guvern de uniune nationala ar incheia o etapa de tranzitie. Istoria isi are simetriile ei si putem spune ca, daca am inceput-o cu un astfel de guvern, probabil o vom termina cu o formula similara. Totusi, ar fi un semn de criza politica, iar rezultatul nu ar fi altceva decit o stagnare de sase luni pina la eventualele alegeri parlamentare.
Un alt punct slab al unei asemenea formule ar fi aminarea adoptarii votului uninominal. E putin probabil ca partidele vor mai misca in aceasta directie, invocind starea de provizorat al unui guvern de uniune nationala. In schimb, tema ar fi o mina de aur pentru campania electorala a PD, formatiune care ar face din schimbarea sistemului de vot un steag de lupta politica.
Oricum s-ar roti lucrurile, ele sint tot in favoarea PD si mai putin a PSD, chiar si in varianta unui guvern de uniune nationala.
Probabil parlamentarii fostului partid de guvernamint se vor gindi de doua ori in care curte va fi girofarul, dupa ce votul lor va intra in urna.
