In interventia cu titlul "Extinderea cooperarii energetice cu regiunile Marii Caspice si Marii Negre: catre o piata de energie mai larga", seful statului a evidentiat necesitatea intensificarii cooperarii Uniunii Europene cu tarile furnizoare de energie si cele de tranzit din vecinatatea estica, in conditiile in care securitatea energetica devine o problema de interes global.

"Intensificarea colaborarii regionale este o modalitate de crestere a securitatii energetice. Apreciez, ca si in alte situatii, ca potentialul Marii Negre a fost insuficient exploatat si de aceea sunt necesare rute sigure de transport. Iar Marea Neagra e cea mai scurta ruta catre Europa", a accentuat Basescu.

El s-a referit in acest context la necesitatea demararii proiectului Nabucco, care ar urma sa transporte gaze naturale dinspre Asia Centrala spre Europa Occidentala, si a oleoductului Constanta-Trieste.

Amindoua proiectele ar contribui la cresterea securitatii energetice a Uniunii Europene si la reducerea dependentei de resursele naturale din Rusia.

Basescu a facut referire si la colaborarea UE cu Federatia Rusa, despre care a spus ca "este si va fi un partener energetic deosebit de important". "Insist insa ca Romania considera ca energia nu trebuie sa fie altceva decat un bun comercializat, fara nici un fel de ingerinta a factorilor politici", a mai spus Traian Basescu.

In opinia sa, una dintre masurile principale pentru cresterea securitatii energetice este intarirea parteneriatelor si a dialogului intre producatorii si consumatorii de energie.

Basescu a subliniat, totodata, ca incheierea de contracte energetice sau de stabilire a pretului trebuie sa nu fie influentate de factori politici. El a spus ca Romania sustine ferm politica de separare a activitatilor de transport de energie de celelalte activitati

Seful statului, care se va intoarce in Romania la prinz, a sustinut o alocutiune in sesiunea plenara a conferintei “Parteneri responsabili pentru o politica energetica responsabila”, care se desfasoara timp de doua zile in capitala Lituaniei, Vilnius.

In cadrul aceleiasi sesiuni vor mai avea interventii presedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliev, presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, ministrii energiei din Kazahstan, Georgia si Turcia.

Un nou oleoduct trans-european

Pina acum, reuniunea de la Vilnius s-a soldat cu semnarea unui important acord privind construirea unui oleoduct intre Marea Neagra si Marea Baltica, prin care se doreste intarirea securitatii energetice regionale si reducerea dependentei fata de titeiul rusesc.

Acordul, semnat de lideri politici din Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Polonia si Lituania, prevede construirea unui tronson suplimentar de 490 km la o conducta care trece in acest moment prin vestul Ucrainei spre portul polonez Gdansk de la Marea Baltica.

Acordul are in vedere construirea unei conducte de la Brody (Ucraina) la Plock (centrul Poloniei) si a unui alt tronson catre Gdansk. Conducta va avea o capacitate de circa 14 milioane de tone pe an. Primul sau tronson, de la Odesa la Brody, a fost finalizat in 2004, in speranta de a transporta titei caspic in Europa centrala.

Acel proiect nu s-a mai concretizat insa, iar oleoducul este folosit in prezent de Rusia pentru a exporta petrol prin Marea Neagra.

Proiectul noii conducte, estimata la 500 milioane de euro, este considerat o victorie pentru guvernele est-europene, tot mai preocupate de politica energetica nationalista a Rusiei si aflate in cautarea de surse de energie si rute de transport alternative.

Nu se stie inca daca Azerbaidjanul va alimenta noua conducta cu suficient titei pentru ca proiectul sa fie viabil din punct de vedere economic.

(Corespondenta din Vilnius de la trimisul special al HotNews.ro, Dumitrina Galantonu)