Interzicand publicarea sondajelor de opinie politicienii au proscris politica. Caci fara accesul liber la informatii politica se dilueaza, reducandu-se la cel mai insipid exercitiu administrativ.

Paradoxal, tocmai intr-o Romanie europeana cetatenii sunt retrogradati, transformandu-se in telespectatori docili, carora li se serveste ratia zilnica de informatii prescrisa terapeutic de partide.

Dupa 17 ani de democratie de mucava fragmentata de jocul alternantelor la guvernare, unii au constatat ca prea multa informatie strica.

si, cum situatiile disperate cer mijloace pe masura, pentru a pastra nealterata constiinta alegatorului mioritic, partidele au eliminat definitiv sondajele din peisajul de campanie.

Chiar daca interdictia vizeaza doar media audiovizuala, nu si presa scrisa, dreptul la informare libera si critica al alegatorilor este grav compromis.

In conditiile in care peste 85% dintre potentialii alegatori se informeaza zilnic doar de la televizor, doar 12% citind presa centrala, prohibirea sondajelor de opinie limiteaza libertatea de informare, dreptul la opinie si capacitatea de a alege in cunostinta de cauza.

Degeaba demonstreaza cercetarile ca mass-media, mai ales cea audio-vizuala, contribuie semnificativ la formarea sau consolidarea opiniilor si comportamentelor politice: partidele prefera un electorat maleabil, nu informat.

Oricat ar incerca unii sa demonstreze contrariul, interzicerea prezentarii sondajelor de opinie in campania electorala este un atentat la cetatenia democratica. Un alegator neinformat isi pierde capacitatea politica si civica, dar si potentialul de alegere rationala. Transformat in supus, maleabil, alegatorul nu mai poate fi cetatean, ci doar un subiect al puterii.

Daca alegatorul pierde un reper important in formarea opiniei sale, in schimb partidele isi rezerva dreptul de a utiliza copios sondajele de opinie pentru a-si elabora strategiile si tacticile electorale. Pe de o parte, electoratul este supus carantinei politice, pe de alta partidele nu sunt supuse aceleiasi proceduri.

Aceasta discriminare, ca si cea dintre presa scrisa si cea audio-vizuala, nu are nici o justificare. In ce priveste manipularea, aceasta nu e realizata prin intermediul sondajelor, ci tocmai prin interzicerea publicarii lor.

Atentand la dreptul alegatorilor de a fi informati, unele partidele spera, fara nici o baza, daca nu sa rastoarne ierarhia dintre partide, cel putin sa reduca diferentele dintre competitori. E posibil ca unii dintre consultantii partidelor sa fi sustinut aceasta masura absurda pentru a diminua efectul spiralei tacerii, ce demobilizeaza, de regula, electorii taberei care pierde startul.

Dar, asa cum au demonstrat alegerile prezidentiale din 2004, pot aparea efecte perverse.

Oricum, ordonanta de urgenta care reglementeaza, printre altele, si interzicerea difuzarii rezultatelor sondajelor de opinie in mass-media audiovizuala pe parcursul campaniei electorale nu a fost inca publicata si, cel mai probabil, nu va fi in vigoare la inceputul campaniei electorale.

Intr-o logica procedurala, ordonanta ar putea fi retrimisa spre reexaminare Parlamentului undeva la inceputul lunii noiembrie, ceea ce ar permite totusi publicarea rezultatelor sondajelor de opinie pe intreaga durata a campaniei electorale.

Dar acest subterfugiu procedural nu rezolva problema de principiu: incalcarea dreptului la libera informare si afectarea capacitatii de alegere in cunostinta de cauza. Astfel, criza politica si stresul electoral au adus partidele in postura de a abuza de dreptul de legiferare pana intr-acolo incat sa puna intre paranteze insasi esenta exercitiului democratic - cetatenia.