Nu veti gasi "taxa de fraier" in nici un buget public. Si nici definitia ei la vreo institutie a statului. Taxa exista, insa, cel putin la Compania Nationala de Drumuri. Atita ca ii zice, in straineza, claim, ne costa citeva zeci de milioane de euro si se incaseaza de catre privati atunci cind statul incheie un contract de lucrari, dar nu asigura toate conditiile de lucru.
La fel de bine i s-ar putea spune "taxa pe prostie" sau "taxa pe lene". Deci, fraier sa fii sa nu-i iei banul statului pentru prostie si lene.
Pentru ce se cere "taxa de fraier"
La numai citeva contracte din ultimii ani, "taxa de fraier" a ajuns la 40 de milioane de euro din banii nostri. Suma reprezinta despagubiri platite constructorilor de drumuri de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri (CNADNR). Din diverse motive, altele decit marinimia si ospitalitatea specifica romanilor.
Cum ar fi, de exemplu, intirzierile produse din vina beneficiarului (CNADNR), care nu pune la dispozitia constructorului terenurile necesare. Da, chiar alea pe care constructorii trebuie sa toarne asfalt sau pe care trebuie sa organizeze santierul.
Astfel, antreprenorul este obligat sa piarda bani pentru ca utilajele lui nu lucreaza, iar oamenii lui stau degeaba asteptind ordinul de incepere a lucrarilor. De asemenea, au mai fost platite despagubiri pentru ca CNADNR nu a fost in stare sa finalizeze documentatii pentru proiecte sau pur si simplu pentru ca a suspendat sau reziliat contracte.
Proiectele de constructii de drumuri pentru care s-au platit cele 40 de milioane de euro sint: Autostrada Soarelui (la care au lucrat Astaldi Spa, CCCF, Colas si Max Bogl), DN 5 Adunatii Copaceni-Giurgiu (lucrari desfasurate de Itineria Spa si asocierea CCCF si Max Bogl) si centura ocolitoare a Craiovei (realizata de consortiul Astaldi si Italstrade Spa).
Tupeu decent: taxa e doar 10% din costul lucrarii
In ordinea despagubirilor de pe tricou, incepem cu Autostrada Soarelui.
Pentru trei sectiuni din cele cinci ale autostrazii (Lehliu-Drajna, Fetesti-Cernavoda, Cernavoda-Fetesti) Compania Nationala de Drumuri a platit constructorilor despagubiri in valoare de 19,5 milioane de euro. Astfel, sectiunea cistigatoare este Drajna-Fetesti cu plati reparatorii in valoare de 9,5 meleoane euro (mai mult de 10% din suma platita pentru constructia drumului).
Contractul pentru aceasta sectiune a fost cistigat de consortiul Astaldi-Max Bogl-CCCF pentru 85,9 milioane euro. Am platit cele 9,5 milioane de euro pentru intirzierile produse de nepredarea la timp a amplasamentului santierului si a certificatului de scutire de TVA pentru constructori.
Amplasamentul santierului trebuia sa fie obtinut prin exproprierile realizate de Cabinetul individual de avocatura Ina Vintilescu. Pentru exproprierile care produc intirzieri avem placerea de a plati vreo 420.000 de euro, oricum un mizilic fata de cit dam moca antreprenorului.
Certificatul de scutire de TVA este necesar pentru proiecte executate din fonduri ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare - fonduri de la UE, mai pe scurt), intrucit aceste fonduri finanteaza doar constructiile efective, nu si plata taxelor catre stat.
Prostie pe fata: taxa, un sfert din contract
Continuam cu Autostrada Bucuresti-Constanta, despre care incepem sa credem ca poate candida cu succes la calitatea de fiica vitrega a astora de la Drumuri. Pentru sectorul Fetesti-Cernavoda (17,58 km) au fost platite degeaba inca 7,825 milioane euro consortiului Astaldi-Max Bogl-CCCF. Adica un sfert din valoarea contractului de executie a sectorului.
Motivul este acelasi cu cel de la sectiunea Drajna-Fetesti: intirzierile produse de nepredarea la timp a amplasamentului santierului si a certificatului de scutire de TVA pentru constructori. Practic, cu despagubirile platite de-aiurea se puteau face inca 4,3 km de autostrada. De exproprieri s-a ocupat tot Cabinetul individual de avocatura Ina Vintilescu.
Oare cit de greu poate fi pentru un minister (al Transporturilor) sa obtina o hirtie de scutire de TVA de la un alt minister (al Finantelor) care se gaseste, culmea, chiar in aceeasi tara si, culmea coincidentei, chiar in acelasi oras? Greu, foarte greu sau nesimtit de greu? In fine, sa nu le stricam corola de minuni baietilor de la Transporturi si sa mergem mai departe, la cealalta sectiune a
autostrazii (Lehliu-Drajna - 41,6 km), pentru care s-au platit antreprenorului Colas despagubiri de 2,12 milioane de euro pentru ca nu au fost predate la timp terenurile necesare constructiei drumului. Practic, cu cele doua milioane de euro mai putea fi construit un kilometru de autostrada, in conditiile in care valoarea totala a contractului este 87 milioane de euro.
Mirlanie crasa: jumatate din bani se duc pe taxa de fraier
Ne enervam in continuare cu DN 5 Adunatii Copaceni-Giurgiu (care face parte din Coridorul IX Pan - European si care face legatura cu Bulgaria, Turcia, Albania si Grecia), unde au avut loc lucrari de largire a drumului la patru benzi, constructia unei variante ocolitoare si reabilitarea a drumului existent.
Aici, statul a platit constructorilor despagubiri de 14,8 milioane de euro, aproape jumatate din valoarea contractelor (in suma de 38,6 milioane de euro).
Astfel, asocierii Itineria Spa plus Grasseto Lavori, responsabila pentru proiectul de "Largire la 4 benzi a DN 5 (36 de km)", i s-au platit opt milioane de euro pentru intirzieri provocate de suspendarea lucrarilor si inca 6,2 milioane de euro pentru ajustarea preturilor.
Ajustarea preturilor are loc atunci cind trece prea mult timp de la semnarea contractului pina la finalizare si se impune actualizarea preturilor din contract. Contractul cu Itineria Spa & Grasseto Lavori a fost semnat in 2002.
Abia un an mai tirziu a fost ratificat acordul de finantare (fonduri europene - ISPA) pentru lucrari, acord care fusese semnat inca din 2000 si a asteptat 3 ani o lege prin care statul sa aprobe faptul ca are nevoie de banii astia. Largirea la patru benzi a 36 de km de drum national a costat 48 de milioane de euro, aproape cit bucata Fetesti-Cernavoda din autostrada Soarelui.
silviu.apostol@catavencu.ro
