Shlomo Sorin Rosen a fost consacrat rabin al comunitatii iudaice din Romania la 30 septembrie. Originar din Bucuresti, de doar 29 de ani, el este primul rabin, din ultimele trei decenii si jumatate, nascut in Romania. Rabinul Rosen isi propune, printre altele, atragerea cat mai multor evrei catre viata comunitara.

Un patrimoniu greu, dar nu imposibil de administrat

Divers.ro: Ce se intampla cu situatia bunurilor de patrimoniu religios din comunitatile unde nu mai exista persoane care sa aiba grija de ele? Ma refer la cimitire, sinagogi...

Shlomo Rosen: Din punct de vedere al mostenirii culturale si a mostenirii de patrimoniu, problemele sunt foarte mari, pentru ca erau 800.000 de evrei inainte de razboi, astazi mai sunt 8-10.000, poate un pic mai mult conform celor mai optimiste statistici. Mai sunt totusi si israelieni. In orice caz, este greu de administrat.

Va dau un singur exemplu pe care l-am mai oferit si cu alte ocazii: comunitatea din Satu-Mare care are in administrare 126 de cimitire, raspandite prin o multime de localitati unde nu mai exista nici un evreu. De asemenea, si sinagogi.

Federatia Comunitatilor Evreiesti (FCER) incearca in primul rand sa reabiliteze toate sinagogile din Romania care mai exista la ora actuala si sa le redea intr-un circuit cultural.

Divers.ro: E vorba si de proiectul care prevedea includerea monumentelor din Bucuresti intr-un circuit de vizitare dedicat, dupa modelele existente la Praga sau la Budapesta?

Shlomo Rosen: Se doreste ca aceste lacasuri sa fie incluse si intr-un circuit turistic. Multe din ele se vor transforma in muzee sau cel putin un spatiu amenajat in cadrul respectivei locatii care sa aminteasca de prezenta evreilor. In anumite cladiri, nu neaparat sinagogi se desfasoara si alte activitati.

Exista diverse activitati care sunt permise, pentru a pastra nu atat sfintenia locului, cat amintirea a ceea ce a fost acolo. Politica FCER este de a mentine aceste lacasuri si, bineinteles, de a pastra cimitirele intr-o stare cat mai buna. Sigur, sunt probleme si de ordin financiar, sunt probleme si de ordin logistic. Sunt probleme rezolvabile si probleme care nu sunt rezolvabile...

Divers.ro: Si care ar fi problemele rezolvabile? Care sunt planurile pe care le aveti ca rabin pe termen mediu si lung?

Shlomo Rosen: Exista probleme rezolvabile in legatura cu patrimoniul care exista. Exista probleme rezolvabile, si asta ma priveste in mod direct, vis-a-vis de ceea ce se face de acum incolo din punct de vedere al identitatii iudaice, al educatiei iudaice. Acesta este unul din primele puncte pe care le am de atins.

Atragerea cat mai multor evrei catre viata comunitara

Divers.ro: Cum? Multi evrei din Romania, in special cei din generatie medie nu au avut cum si unde sa invete despre propria lor identitate...

Shlomo Rosen: Va spun ce incercam si pot sa spun ca da roade. Evident, pasii sunt foarte mici si nu se pot face pasi mari. Ceea ce se incearca in primul rand este atragerea tuturor, a membrilor de toate varstele catre viata comunitara. Fie, am spus, prin programe sociale dar si prin deschiderea mai mare a tipului de abordare in cadrul serviciilor religioase si in cadrul educatiei iudaice.

Dau numai cateva exemple. La Templul Coral din Bucuresti oprim rugaciunea, explicam unele pasaje. Avem in pregatire o carte de rugaciuni unificata, cu traducere si transliterare fonetica pentru cei care nu stiu limba ebraica. Sper ca va aparea pana la jumatatea anului viitor. Se distribuie comentariul la Pericopa saptamanii.

De asemenea, in ce priveste educatia iudaica, exista cursuri saptamanale, si la Centrul Comunitar, dar si aici, la sinagoga, despre Pericopa saptamanii. S-a cerut un curs despre regulile alimentare iudaice, despre kashrut.

Cursurile de Talmud Tora, la momentul actual, incearca sa ia o forma noua. Au mai existat initiative in trecut, dar acum acestea se concretizeaza: si anume sa ne deschidem pentru toate varstele. In mod traditional, cursurile de Talmud Tora au fost initiate de sef-rabinul Moses Rosen in urma cu ani, si au fost deschise copiilor pana la 16-18 ani. Acum ne deschidem.

Ne deschidem pentru toate varstele pentru ca asa cum ati spus, exista generatia medie. Generatia de 20-50 de ani care a fost privata mai mult sau mai putin de educatie iudaica si de identitate. Si sunt foarte multi doritori. Sunt oameni care fie nu au crescut cu prea multe informatii, fie le-au pierdut pe traseu sau nu li s-au transmis.

Iar acum este o ocazie foarte buna ca oamenii sa poata sa vina, sa intrebe. Insusi faptul ca exista posibilitatea, acum, de a veni la o sinagoga la care se mai aude si un cuvant in limba romana, a determinat multe, foarte multe reactii pozitive pe care le-am primit. Sigur, dintr-un alt punct de vedere, este foarte greu de acoperit tot teritoriul tarii. Este si aceasta o piedica majora.

Speram ca, in curand, Federatia sa mai aduca rabini, pentru ca este vorba de o tara care, in nici un caz, nu poate fi administrata de la centru. Este foarte greu de cunoscut problemele. In ceea ce ma priveste, sunt perfect deschis calatoriei prin tara si chiar am trecut prin comunitati. Foarte putin, insa, pentru ca sunt doar de doua luni aici. Dar este pe ordinea mea de zi.

Divers.ro: Spre ce credeti ca se va indrepta identitatea evreiasca din Romania? Spre modelul american, spre cel european? Sunt perspective diferite, curente in cadrul iudaismului...

Shlomo Rosen: Este foarte de greu de spus. Nu cred ca cineva poate sa raspunda la o astfel de intrebare la modul viitor.

„Expose, but not impose”

Divers.ro: Dar, aceasta depinde foarte mult si de ceea ce se face acum...

Shlomo Rosen: Ceea ce incerc eu este sa-i aduc pe oameni mai aproape de traditie, si de ritual, si de religie si de educatia iudaica. Dar, identitatea lor efectiva, va fi o identitate pe care si-o vor crea singuri, in sensul ca nu sunt in nici un caz de principiul impunerii unei identitati. Eu, ce pot sa fac, este cum se spune in engleza „expose, but not impose”.

Cam acesta este si principiul meu. Eu pot sa le ofer, pot sa ii incurajez, pot sa ii ajut cand au nevoie. Si aceasta incerc sa fac. Sunt multi oameni din comunitatea evreilor din Romania care nu sunt neaparat religiosi, sunt oameni care au credinta si care participa regulat la diverse evenimente din viata comunitatii, religioase sau nu, dar care acasa nu sunt tin neaparat prescriptiile iudaice.

Si scopul meu nu este de a-i transforma pe toti. Si chiar daca ar fi acesta scopul meu, ar fi unul nerealist. Si imi place sa traiesc cu picioarele pe pamant.

Ceea ce vreau, insa, este sa fac astfel incat toti evreii din Romania, in masura in care va fi posibil, sa aiba o identitate iudaica puternica. In iudaism, conteaza foarte mult faptele. Si, ceea ce as vrea eu este ca evreii din Romania sa se identifice iudaic prin faptele lor. Sa fie niste oameni care pur si simplu sa traiasca iudaismul in viata zilnica.

Fie ca va fi un iudaism religios, fie unul mai putin religios, dar sa il traiasca.

Citeste interviul integral peDivers.ro