Despre ofensiva comercialului in detrimentul muzicii bune, despre proiectele veteranilor Deep Purple la 40 de ani de cariera si despre spectacolul de la Bucuresti vorbeste, in exclusivitate pentru Evenimentul Zilei, basistul trupei, Roger Glover.
Cum se face ca veti lansa acest segment al turneului “Rapture of the Deep”, numit “European Winter 2007”, tocmai in Romania?
E a doua oara in care cantam in Romaia si chiar incercam sa-mi amintesc azi dimineata daca precedentul concert a fost acum trei ani sau acum zece ani...
Ar fi cam zece...
Zece ani? Dumnezeule, ce mai trece timpul...! Se intampla tot felul de lucruri in zece ani, sunt sigur ca s-au schimbat multe si in Bucuresti.
Am ales Romania pentru a lansa aceasta parte a turneului “Rapture of the Deep”, dar nu pot spune ca asta a avut o semnificatie speciala, fiind vorba mai mult de cateva calcule strict tehnice. Vom pleca de la Bucuresti catre tarile din zona, Bulgaria, Bosnia, Croatia si Budapesta.
O sa fie mult de umblat in urmatoarea perioada. De fapt, ne-am petrecut ultimii ani calatorind in jurul lumii. Anul viitor cred ca vom avea un album nou, dar acum promovam materialul lansat in 2005, “The Rapture of the Deep”.
Vreau sa-mi fac timp pentru o plimbare prin Bucuresti si anul acesta, desi cred ca vom ramane o singura zi in Romania. Suntem in turneu, nu stiu exact datele lui in acest moment, dar cred ca imediat dupa concert va trebui sa plecam catre urmatorul, care va avea loc la Sofia.
Va veti folosi de experinta anterioara pentru concertul de acum
De fapt noi nu ne intelegem fanii chiar in termenii nationalitatii lor. Nu obisnuim sa ne adaptam show-urile tarilor in care le prezentam. Cateodata mai folosim pe durata solo-urilor influente locale, ies lucruri interesante, insa nu este o regula.
Cat despre spectacol, va unul clasic, vom canta toate piesele vechi, cele pe care le stie toata lumea, dar si piese noi, de pe cel mai recent album Deep Purple.
Sunteti mentionati in Cartea Recordurilor ca “cea mai zgomotoasa trupa din lume”. Cat de “zgomotos” este Deep Purple acum, dupa 40 de ani de istorie?
In special in Statele Unite suntem catalogati drept o trupa clasica, ceea ce inseamna ca posturile de radio transmit in special piese de pe albumele noastre vechi.
Foarte rar piesele noi, ceea ce, marturisesc, este foarte frustrant, mai ales daca faci muzica noua, vii pe piata cu cantece noi, si vezi lumea hotarata sa se raporteze in permanenta la trecut. Pentru multi Deep Purple este definit exclusiv de repertoriul vechi, este tot ce stiu, si tocmai de aceea ii apreciem pe cei care asculta si muzica noua.
E de inteles cumva, pentru ca ne opunem unui trend foarte facil. Comercialul este, de fapt, directia in care s-au schimbat lucrurile in general pe lume, dar mai ales in muzica, in acesti 40 de ani de cand cantam.
E un fenomen care se autogenereaza rapid, si asa m-am trezit pe o lume complet diferita de cea pe care o vedeam cand am inceput aceasta aventura. Lumea de la inceput era ceva mai inocenta si mai dreapta. Acum lumea e ciudata, dar mai ciudat decat ea este drumul pe care merge muzica in aceasta perioada.
Spuneai candva ca progresul tehnic nu face decat sa incurajeze persoane cu ambitii de imbogatire si glorie, dar fara nici cel mai vag talent in muzica..
Se face prea multa muzica proasta, este aproape imposibil sa o asculti. Sigur, ai posibilitatea sa hotarasti ce o sa asculti, dar uneori e greu sa faci alegeri, avand in vedere milioanele de variante cu care te imbie comercialul.
Tocmai de aceea unul dintre lucrurile care-mi plac cel mai mult este sa descopar muzicieni si muzici de valoare. In ultima vreme m-am indreptat catre muzicile din Africa.
Nu prea stiu, pe de alte parte, cum sa definesc acest comercial. Pentru ca, inainte de a fi sau a nu fi commercial, un artist trebuie sa hotarasca ce doreste sa faca.
Sunt multi care pornesc de la o varianta originala si se trezesc apoi copiindu-i pe altii, incearcand sa simuleze circumstantele care au favorizat succesul altora, sau adaptandu-se unui fel de standard comun de valoare.
