Noile avataruri ale votului nominal (de Mircea Kivu)

de Mircea Kivu     Romania Libera
Sâmbătă, 27 octombrie 2007, 0:00



Asa cum era de asteptat, presedintele a anuntat desfasurarea referendumului pentru votul uninominal o data cu alegerile pentru Parlamentul Europei, creandu-si astfel oportunitatea de a interfera in desfasurarea campaniei electorale.

Ar fi multe de spus despre moralitatea acestei actiuni, despre irelevanta "utilizarii aceleiasi logistici cu cea pentru euroalegeri", insa tema acestui articol este partea imprevizibila a decretului prezidential. Anume, formularea intrebarii care va fi supusa plebiscitului:


"Sunteti de acord ca, incepand cu primele alegeri ce vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei, toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale pe baza unui scrutin majoritar in doua tururi?". Prin aceasta formulare se introduce ideea scrutinului majoritar in doua tururi, absenta pana acum din discursul lui Basescu.

In cele ce urmeaza voi incerca sa arat care sunt partidele care au de castigat din adoptarea acestei variante a votului uninominal, comparativ cu varianta agreata pana acum de majoritatea partidelor parlamentare - cunoscuta drept "varianta Pro-Democratia".

Evident, nu putem sti cum vor evolua preferintele electoratului de acum pana la sfarsitul anului viitor; socotelile de mai jos se bazeaza pe situatia actuala, asa cum este ea reflectata in majoritatea sondajelor, deci nu e vorba de nici un fel de previziune, ci mai degraba de un scenariu aproximativ.


Varianta prezidentiala presupune, in cazul Camerei Deputatilor, impartirea teritoriului in 332 de colegii electorale (daca nu se va modifica numarul deputatilor), alcatuite fiecare din aproximativ 50 de mii de alegatori - adica un oras mediu sau vreo 20 de comune.

Fiecare din aceste colegii va desemna un deputat - cel care va intruni majoritatea voturilor la primul tur, sau cele mai multe voturi, dintre primii doi, la al doilea tur.
Prin acest tip de scrutin, partidele aflate pe primele locuri in preferintele electoratului obtin, de regula, mai multe mandate decat intr-unul care pastreaza regula proportionalitatii. PD, partid cotat in prezent cu 40-45% din sufragii, poate obtine peste jumatate din mandate. Asta pentru ca, cel mai probabil, candidatii sai se vor califica pentru al doilea tur in majoritatea colegiilor.

Cum intre celelalte partide principale (PSD, PNL, PRM) exista suficiente incompatibilitati incat sa nu permita aliante semnificative la al doilea tur, candidatii PD vor avea toate sansele sa-si conserve avantajul relativ si sa castige balotajul.

Oricum, in eventualitatea unor aliante anti-PD, eficienta lor ar fi limitata, caci am constatat la alegerile precedente ca electoratul roman nu este suficient de disciplinat incat sa urmeze, dupa iesirea din cursa a unui candidat, directivele partidului reprezentat de acesta.
Un al doilea partid care ar avea de castigat in urma unui scrutin majoritar este PSD. In ciuda pierderii generale de audienta, exista zone compacte - ma refer la zonele rurale din Muntenia si Moldova - unde candidatii PSD raman preferatii electoratului.

Or, aceste zone reprezinta cam 25-30% din totalul colegiilor - un procent mult superior celui cu care sondajele crediteaza in prezent PSD. Astfel, acest partid si-ar putea pastra, in viitorul Parlament, o pondere comparabila cu cea detinuta in prezent.
Cu aproximativ 15% din totalul voturilor, PNL nu poate spera sa aiba castig de cauza decat in putine colegii, acolo unde liderii locali vor putea fructifica unele conjuncturi favorabile. Probabil, intr-un scrutin majoritar ar obtine sub 10% din mandate.
UDMR ar putea obtine majoritatea doar in colegiile din zonele cu mare concentratie de populatie maghiara, respectiv judetele Covasna si Harghita - adica maximum 10 colegii. Ar mai putea obtine, in functie de modul cum se face decupajul electoral, cateva mandate in judete transilvanene (Mures, Satu Mare) - in orice caz nu peste 3% din totalul deputatilor.
Celelalte partide care, conform datelor actuale, ar putea depasi pragul electoral sunt PRM si PNG. Chiar daca fiecare ar putea obtine la nivel national aproape 10% din voturi, acestea ar fi suficient de dispersate incat sa nu permita castigarea nici unui mandat. Intr-o situatie similara s-ar gasi PLD, caruia ii ramane sansa unei aliante cu PD.
Varianta de vot nominal propusa de Pro-Democratia si promovata de actualul guvern ar duce, conform unei simulari prezente pe site-ul ONG-ului, la o distributie a mandatelor apropiata de proportiile dintre voturile obtinute de fiecare partid.

Deosebirea principala fata de actualul sistem proportional (cu liste fixe) consta in faptul ca, dintre candidatii fiecarui partid, se califica nu cei pusi de conducere in fruntea listei, ci aceia care primesc cele mai multe voturi din partea alegatorilor.
Asadar, comparand efectele ipotetice ale celor doua variante, constatam ca, in varianta prezidentiala, partidele avantajate ar fi PD si PSD. Deloc intamplator, singurele care sustin scrutinul majoritar.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


73 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by