Problema parlamentului, din punct de vedere democratic (de Horia-Roman Patapievici

de Horia-Roman Patapievici     Evenimentul Zilei
Joi, 1 noiembrie 2007, 0:00



"De ce este parlamentul, alaturi de libertatea alegerilor, dispozitivul esential al democratiei?"

(acest articol nu trebuie inteles ca fiind impotriva parlamentului)

Fireste, nu doar pentru ca transforma un anumit numar de alegatori (variind de la cateva mii la cateva zeci de mii) in cate un reprezentant, numit deputat sau senator, care are dreptul sa voteze legi.

Aceasta transformare a unui numar mare intr-un numar mic nu este in sine democratica, este doar un mecanism de reprezentare, prin care se convine ca unui numar dat de alegatori sa ii corespunda un numar fix de parlamentari.

Acest mecanism de transformare a natiunii in reprezentanti e democratic doar atunci cind e legitim, iar parlamentarii se comporta cu adevarat ca reprezentanti ai natiunii. Daca nu e legitim, cum nu fusese legitima Marea Adunare Nationala a statului comunist, parlamentul, desi fizic exista, nu are nicio legatura cu democratia.

Pe de alta parte, daca parlamentarii, care sunt platiti de toti pentru a fi vocea tuturor, nu se comporta ca reprezentanti ai natiunii, ci ca propagandisti si propagatori ai propriilor interese, atunci parlamentul, desi e legitim, nu poate functiona ca un dispozitiv in slujba democratiei, ci ca o forma fara fond a democratiei.

Sensul democratiei, care e reprezentarea democratica a natiunii, ajunge sa fie falsificat: in loc sa fie o tribuna a interesului general, parlamentul in care parlamentarii se reprezinta doar pe ei si interesele lor private ori de grup devine sediul abuziv al unei puteri si arbitrare, si discretionare. Prin urmare, pentru a oferi un cadru democratiei, conditia minimala e alegerea unui parlament.

Insa pentru a o realiza efectiv, conditia obligatorie e ca parlamentarii sa voteze nu doar in numele natiunii (ceea ce, formal, fac oricum), ci in folosul natiunii, potrivit binelui comun si in functie de interesul general.

Invocarea parlamentului in chip de garant formal al democratiei trebuie sa fie insotita de o constatare de continut referitoare la comportamentul parlamentarilor, care e obligatoriu sa fie dezinteresat (adica in folosul public), moderat (adica neuzand de toata puterea pe care parlamentul o poate mobiliza) si prudent (adica abtinandu-se de la inovatii revolutionare).

In concluzie, simpla existenta a unui parlament ales nu asigura democratia. O face posibila, dar nu o asigura. Mai trebuie ceva esential, o conditie morala, care tine de constiinta parlamentarilor si care nu poate fi nici impusa prin lege, nici obtinuta prin constrangere.

Prin urmare, faptul ca avem un parlament nu ne asigura ca traim intr-o democratie decat daca parlamentarii voteaza in interesul natiunii si potrivit interesului general.

Cand parlamentarii voteaza in interesul lor, sub pretextul ca protejeaza democratia, in chiar acel moment parlamentul nu mai reprezinta democratia (pentru ca inceteaza sa mai reprezinte natiunea), iar actele sale, oricat de legale din punct de vedere formal, nu vor face decat sa ilustreze bunul plac, abuzul, politica fortei - pe scurt, triumful castei oligarhice asupra corpului politic democratic.

Am facut aceste consideratii din trei motive. Intai, pentru a va propune instrumente intelectuale care sa ne permita sa nu ne lasam prostiti nici de televiziuni, nici de „propaganda de partid si de stat”.

In al doilea rand, pentru a ne reaminti un lucru pe care epoca noastra materialista tinde sa il uite, acela ca democratia este inainte de toate un spirit, nu o institutie facuta din ziduri, regulamente, paza sofisticata si personal abundent la dispozitie.

Pentru a fi vie, democratia trebuie reconfirmata zi de zi prin comportament democratic. Fara un comportament dezinteresat, moderat si prudent, institutiile democratice transforma pe nesimtite procedurile democratice mai intai in forme fara fond, apoi in fond contrar formei initiale.

Ori de cate ori legile parlamentului sau ordonantele guvernului sunt arbitrare, tradeaza interesul partizan ori incalca legea trebuie sa intelegem ca democratia zornaie in gol (chiar daca procedurile functioneaza in continuare, iar retorica democratica e peste tot supralicitata), iar autoritarismul ambalat democratic lucreaza din plin la ruina noastra.

In fine, al treilea motiv a fost dictat de actualitate. Este vorba de votul din Parlamentul Romaniei din 22 octombrie a.c., cand parlamentarii au decis cu majoritate de voturi ca procurorilor trebuie sa le fie mai greu sa urmareasca un infractor din casta politicienilor decat presedintelui republicii sa declanseze un razboi.

Problema parlamentului, din punct de vedere democratic, este ca parlamentarii care au votat asa ceva au incetat prin acest vot sa mai fie reprezentantii natiunii, iar pe noi, cetatenii, ne-au aruncat, dintr-o democratie imperfecta, intr-una inexistenta.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


88 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by