Dimensiunea economiei subterane difera foarte mult, in functie de modalitatea de calcul adoptata de fiecare institutie. Institutul National de Statistica o estimeaza la aproximativ 20 miliarde euro, in timp ce Curtea de Conturi avanseaza o valoare cifrata la 30 miliarde euro.
Institutiile internationale considera, insa, ca in Romania, ponderea economiei subterane este si mai mare, putand atinge 40 miliarde euro anual.
Coruptia si activitatile caracteristice economiei subterane sunt realitati cu care se confrunta toate statele. Insa obtinerea de informatii despre dimensiunile coruptiei si a legaturii cu economia subterana se dovedeste a fi o sarcina practic imposibil de realizat, deoarece toate persoanele angrenate in aceste mecanisme prefera sa nu poata fi identificate.
“Incercarea de a efectua cercetari in cele doua zone poate fi considerata o pasiune stiintifica de a cunoaste necunoscutul”, afirma dr. Friedrich Schneider, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori europeni ai “economiei din umbra”, dupa cum o denumeste el insusi.
Daca la nivel mondial preocuparea pentru intelegerea fenomenelor care conduc la perpetuarea si dezvoltarea economiei subterane dateaza din anii ‘70, pentru economiile in tranzitie studiile sunt putine, estimarile variaza de la un autor la altul, iar datele furnizate de institutele oficiale de statistica sunt puse sub semnul intrebarii.
Aceasta, pentru ca nu exista o metodologie unitara pentru estimarea partii informale in cadrul unei economii, precum si lipsa unor definitii valabile la nivel global.
In Romania, Institutul National de Statistica calculeaza doar ponderea asa-numitei “economii ascunse”, care include doar munca la negru, frauda TVA si industria casnica. “Cea mai mare pondere o au munca la negru si frauda TVA, industria casnica fiind in jur de 8%”, declara Adriana Ciuchea, director general conturi nationale si sinteze macroeconomice in cadrul INS.
“Pentru ultimii doi ani, se constata o stabilizare a cotei economiei ascunse la nivelul a 17% din PIB oficial, consemnandu-se o scadere fata de valorile situate in jur de 22%, la sfarsitul anilor ‘90”, afirma Adriana Ciuchea.
Este efectul dezvoltarii economice, masa capitalului acumulat a depasit capacitatea de absorbtie a sectorului neoficial, iar miscarea are loc in sens contrar: imbogatitii pe seama activitatilor subterane isi oficializeaza noul lor statut prin penetrarea in activitatile legale. Aceasta tranzitie are loc la nivelul intregii Europe Rasaritene.
Profesorul Schneider are o parere contrara, sustinand ca in economiile in tranzitie din centrul si estul Europei (inclusiv fostele membre ale URSS), ponderea activitatilor subterane din PIB a crescut de la 38,1%, in anul 2000, la 40,9%, in 2005.
Pentru Romania, economia subterana care cuprinde toate elementele este estimata de Curtea de conturi la aproximativ 24% din PIB, din care 1% reprezinta activitatile complet ilegale, precum traficul de droguri, jocuri de noroc, trafic de persoane. Insa estimarile institutiilor internationale o situeaza la nivelul de 30%, valori discutabile datorita metodologiilor diferite de calcul.
Munca la negru in Romania asigura veniturile necesare traiului la peste un milion de persoane. Guvernul, prin Comisia Nationala de Prognoza, spune ca economia a raspuns favorabil la masurile de relaxare fiscala, imediat dupa introducerea cotei unice de impozitare.
Specialistii in prognoza recunosc insa existenta in economie a unei ponderi mai mari decat se anticipase a salariilor negociate net sau in valuta.
Prin atragerea din economia subterana a unor contribuabili, reforma fiscala din 2005, respectiv de implementare a cotei unice de impozitare de 16%, s-a dovedit a fi un succes privind atragerea de resurse suplimentare la bugetul statului.
Astfel, la sfarsitul semestrului I din 2005, efectivul salariatilor din economie a crescut cu aproape 180.000 de salariati fata de sfarsitul anului 2004, pentru ca, la finele anului 2005, majorarea numarului salariatilor angajati cu contract individual de munca sa fie de peste 200.000, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica.
Daca tinem cont, pe de o parte, ca aceasta crestere este cea mai mare din perioada 1999-2005, rezulta ca aceasta evolutie poate fi considerata ca fiind efectul masurilor de relaxare fiscala. Din 2006, numarul transferurilor de pe piata neagra pe cea oficiala a muncii a scazut substantial.
Majorarea numarului de salariati provine in prezent din infiintarea de noi locuri de munca si are la baza angajarea de personal nou, ceea ce se vede prin reducerea constanta a numarului de someri.
“Sigur ca importante sunt si inclinatia contribuabilului spre evaziune fiscala si sustragerea de la plata impozitelor, in acest mod realizand venituri nete mai mari”, afirma Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.
“In constructii, predomina micile antreprize, ceea ce reprezinta un factor favorizant pentru perpetuarea muncii la negru”, considera Valentin Daschievici, analist in domeniu.
In plus, foarte multi muncitori prefera sa lucreze la negru, fara contract de munca, care impune si obligatii din partea angajatului, ceea ce le permite sa-si schimbe rapid locul de munca daca li se ofera in alta parte mai mult, explica Daschievici.
Tot la acest capitol trebuie inclusi si cei care muncesc in strainatate la negru, estimarea fiind de peste un milion de persoane. Sumele trimise in tara de catre emigrantii romani vor totaliza in acest an 5,5 miliarde euro, mare parte provenind din activitati desfasurate in cadrul economiei informale.
Contrafacerile reprezinta unele dintre cele mai profitabile afaceri de pe planeta. Studiile realizate de institutiile internationalearata ca cifra de afaceri a contrafacerilor reprezinta peste un sfert din economia mondiala. Calculele arata ca daca la un kilogram de canabis profitul pe piata neagra este de 2.000 de euro, la un kilogram de CD-uri contrafacute, profitul este de 3.000 de euro.
La nivelul Europei Occidentale, o treime din software este piratat, iar companiile producatoare de echipament sportiv declara pierderi anuale in valoare de 7,5 miliarde euro. Potrivit Comisiei Europene, bunurile contrafacute, in principal cele provenite din China, provoaca pierderi anuale de circa 500 miliarde euro.
Contrafacerile sunt incurajate indirect prin lipsa de reactie oficiala a statelor la fenomenul privind incalcarea dreptului de proprietate privata. Una dintre principalele probleme o reprezinta dezvoltarea exploziva a tehnologiilor care permit reproducerea la scara industriala a produselor fara licenta.
Alti factori care, desi au o influenta mai mica, incurajeaza contrafacerea sunt: imposibilitatea unui control riguros executat in reteaua comerciala, deficiente in personalizarea produsului original prin ambalaj si insemne distinctive, dar si dificultati tehnice de identificare a falsului.
Si in Romania contrafacerile reprezinta o afacere profitabila, mai ales comercializarea acestora, tara noastra nefiind o baza de productie.
“Contrafacerile au efecte negative, in primul rand, asupra producatorilor, dar si asupra consumatorilor finali, care sunt inselati cand cumpara ceva si platesc altceva.
Pentru producatori, efectul este insa mult mai grav, deoarece concurenta neloiala a contrafacerilor importate ii determina sa-si inchida afacerea”, afirma Maria Grapini, presedinta FEPAIUS, organizatia patronala din industria usoara.
“Valoarea pierderilor este dificil de stabilit exact, dar in 2006 pagubele s-au ridicat la aproximativ un miliard de euro”, estimeaza presedintele FEPAIUS. Afacerea cu comercializarea marfurilor contrafacute este dublata de subevaluarea importurilor, ceea ce conduce la o alta forma de concurenta neloiala.
In estimarile facute de Garda Financiara, numai evaziunea fiscala realizata prin intermediul angrourilor bucurestene se ridica la peste 300 milioane de euro anual.
Piata imobiliara este imposibil de evaluat din punct de vedere al cifrei de afaceri. “Numai daca ne gandim ca aceasta piata include foarte multe activitati si profesii, precum intermediari imobiliari, constructori, dezvoltatori de proiecte, arhitecti, proiectanti, administratori de proprietati, evaluatori, inspectori, nu putem avansa o cifra de afaceri totala.
Insa din moment ce numai cifra de afaceri a constructorilor este de peste zece miliarde euro pe an, valoarea totala reprezinta o cota semnificativa din Produsul Intern Brut”, afirma Adrian Crivii, fost presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR).
Profiturile foarte mari, realizate din investitiile imobiliare, care pana in urma cu un an erau de 50% sau chiar depaseau aceasta valoare, au atras foarte multi bani.
“In prezent, mai ales in cazul proiectelor mari, profitul s-a redus la 20-30%, ceea ce nu inseamna ca nu este superior celorlalte activitati economice”, explica Crivii. De altfel, o mare parte din banii investiti in imobilare reprezinta profiturile obtinute in alte afaceri, pe care patronii ii reorienteaza.
Randamentul foarte bun al investitiilor imobilare a atras si sume importante din economia subterana, considera analistul imobiliar. In afara de profitul imediat, plasamentele in imobiliare au avantajele ca-si pastreaza valoarea in timp si sunt sigure.
de Laurentiu Gheorghe
