Recenta vizita a lui Iuscenko in Romania a avut pe agenda si subiectul Krivoi Rog, dar partile au fost foarte rezervate in declaratii.
La nivel guvernamental se spera ca situatia se va rezolva de fapt in 5-6 ani. Se mizeaza pe faptul ca, dorind sa obtina statutul de membru al UE, Ucraina va fi obligata sa-si rezolve intai problemele in litigiu cu statele deja membre, printre care si Romania.
Daca pana atunci nu se decide nimic, acela ar fi momentul in care statul roman si-ar putea cere cu sanse de succes banii de la Krivoi Rog, spun specialistii consultati de noi. Investitia ar mai putea fi recuperata prin vanzarea participatiei Romaniei, cifrata la 27% din valoarea combinatului.
Pana acum, insa, colosii mondiali din metalurgie care si-au exprimat explicit interesul pentru Krivoi Rog au spus, la fel de direct, ca nu doresc sa negocieze si pentru investitiile sociale si de infrastructura realizate de romani la Krivoi Rog.
Momentul cand Ucraina va intra in ultima linie dreapta a parcursului UE ar fi propice pentru autoritatile de la Bucuresti pentru revendicarea cu succes a creantei Krivoi Rog - spun specialistii consultati de noi.
Investitia ar mai putea fi recuperata si prin vanzarea participatiei Romaniei, cifrata la 27% din valoarea combinatului, dar aceasta varianta are, de asemenea, sanse minime de a fi pusa in practica.
Pana acum, colosii mondiali din metalurgie care si-au exprimat explicit interesul pentru Krivoi Rog au spus, la fel de direct, ca nu doresc sa negocieze si pentru investitiile sociale si de infrastructura realizate de romani in Ucraina. Recenta vizita a lui Iuscenko in Romania a avut pe agenda subiectul Krivoi Rog.
Presedintele Ucrainei a discutat subiectul si cu presedintele Basescu, si cu premierul Tariceanu, dar partile au fost foarte rezervate in declaratii.
Specialistii din Ministerul Economiei si Finantelor sunt pesimisti si rezervati. Ei nu intrevad posibilitati concrete pe termen scurt si mediu de recuperare a creantei Krivoi Rog. Au acceptat doar o discutie neoficiala cu redactorii nostri pe tema investitiei din Ucraina, motiv pentru care au cerut ca numele lor sa nu fie facute publice.
