Magistratii Curtii Supreme au sesizat in motivare "un mod eronat de calcul al bazei de impozitare la care trebuie raportate actele de sustragere de la plata obligatiilor fiscale". Mai exact, DNA a calculat paguba la cursul valutar din 11 ianuarie 2006, momentul inceperii urmaririi penale, si nu la cel din momentul savirsirii infractiunii, 15 decembrie 2004. Diferenta de 46.000 euro provine din cursurile de schimb diferite.

Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a stabilit ca paguba efectiva ce poate fi apreciata ca provenind din infractiune si in baza careia se stabilea competenta organului de urmarire penala este de 3.748.757 RON care, raportat la schimbul valutar valabil in data de 15 decembrie 2004 (1 euro = 39.293), astfel ca suma considerata paguba ar reprezenta echivalentul a 954.052 de euro, suma, in raport de care DNA nu era competenta sa efectueze urmarirea penala.

Magistratii arata ca infractiunea a fost savirsita in 15 decembrie 2004, iar inceperea urmaririi penale a avut loc in 11 ianuarie 2006 si trimiterea in judecata in 6 iunie 2006, moment in care erau valabile noile dipozitii potrivit carora DNA poate efectua urmariri penale doar in cazuri in care paguba este de peste 1 milion de euro.

Astfel, "constatand ca in cauza suspusa judecatii organul de urmarire penala, incalcand prevderile art.

13 alineatul 1, indice 2 din OUG 43/2002 si-a arogat nelegal competenta cauzala de efectuare a urmaririi penale, desi actele de constatare relevau o paguba mai mica de un milion de euro, in baza articolului 332 din Codul procedura penala, va admite exceptia si va restitui cauza la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru refacerea urmaririi penale de catre organul competent", concluzioneaza judecatorii in motivarea deciziei din 22 octombrie.