Ioana Lupea: Clasa politica din Macedonia este tot atat de rezistenta la reforma in justitie precum clasa politica din Romania?
E destul de rezistenta, cel putin cu privire la reformele in justitie si nu ma refer la partea de anticoruptie. De pilda, legea de reorganizare a procurorilor sta in parlamentul din Macedonia de foarte mult timp pentru ca opozitia nu se intelege cu puterea si nu vrea sa o voteze.
In ceea ce priveste masurile anticoruptie, pana acum nu am de ce sa ma plang. Toate sfaturile pe care le-am dat au fost primite bine. Cat priveste implementarea lor, o sa vedem.
Mircea Marian: Au si ei o agentie de integritate care sa controleze averile demnitarilor?
Au o comisie de preventie si combatere a coruptiei, subordonata parlamentului care controleaza deja declaratiile de avere si interese.
M.M.: Dar chiar controleaza aceste declaratii?
Le controleaza, daca sunt indicii de natura penala, le trimit la Parchet. La ei e abia un inceput, declaratiile de avere au devenit publice in vara acestui an. Este un fost ministru care a fost pus sa plateasca o suma mare, ca taxa pentru o avere nedeclarata, au si dosare cu politicieni in faza de cercetare.
I.L.: Daca ar fi sa faceti o comparatie intre premierul Macedoniei si cel al Romaniei, ma refer la colaborarea in domeniul justitiei si anticoruptiei, cum ar arata aceasta comparatie?
In acest moment ma inteleg foarte bine cu premierul Macedoniei. Asta-i tot ce am de spus.
I.L.: Am vazut in parlament modificarile la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala. De ce credeti ca masurile de blocare a luptei anticoruptie se iau asa, fara pudoare?
Ati spus foarte bine, se intampla in vazul lumii. E interesul lor personal de a opri verificari, sa continue sa fure si sa nu fie nici acum si nici alta data subiectul unor investigatii.
I.L.: Arata ca nu se tem de nimic, nici de opinia publica?
Cred ca nu le pasa de opinia publica. Unii politicieni sau partide prefera blocarea anchetelor chiar cu riscul pierderii alegerilor din 2008. Daca modificarile la Codul Penal vor ramane definitive, acestea vor afecta grav cooperarea cu celelalte state.
Sa presupunem ca Germania urmareste un suspect pe teritoriul nostru si, cooperand cu autoritatile romanesti, vrea sa-l intercepteze sau sa-l perchezitioneze. Trebuie sa respecte legea romana si va fi obligata sa-l anunte in prealabil pe suspect, inainte de a fi interceptat.
Imaginati-va alta situatie. Politia la usa, fara sa intre in casa ca n-are voie, il informeaza pe suspect ca are indicii potrivit carora ar detine 10 kg de cocaina si ii cere permisiunea sa verifice. Ce raspuns credeti ca primeste? Merge politia la judecator si a doua zi se prezinta cu autorizatia de perchezitie.
Acum poate sa intre, dar nu mai gaseste nimic. Nu se vor mai putea face flagranturi. Cred ca partenerilor nostri li se va prabusi tavanul in cap, dupa ce au urmarit ani de zile retele de criminalitate organizata.
I.L.: Exista si suspiciunea ca mandatele de interceptare se dau foarte usor.
Autorizatiile se dau de procuror, pentru 48 de ore. Dupa care, daca nu e confirmata de judecator autorizatia, interceptarea este distrusa. Se distruge. Nu te poti lupta cu crima organizata, cu coruptia doar cu declaratii de martor. Asta se face in toata lumea, cu masuri de supraveghere secreta.
Un articol de Ioana Lupea, Mircea Marian
