Da, Cioroianu e un cioroi rasist! (de Pavel Lucescu)

de     Cotidianul
Marţi, 13 noiembrie 2007, 0:00



La nici doua ceasuri de la incercarea mea de a-i gasi lui Cioroianu ceva circumstante atenuante la episodul cu „deportarea in Egipt“, inca (la ora la care scriu) ministrul nostru de Externe a comis-o din nou.

Invitat la „Tele-Matinalul“ TVR-ului, sustineam ca, avind in vedere contextul tensionat, il pot intelege pe omul Cioroianu caruia i-a scapat una la nervi chiar daca, da, diplomatul Cioroianu n-are nici o scuza. Concesivitatea mea venea poate si dintr-o experienta personala cit se poate de proaspata.

Imi luase doua ore sa ajung la televiziune si daca in timpul asta un reporter mi-ar fi pus in fata un microfon sa ma intrebe daca vad vreo solutie la traficul de infern din Bucuresti as fi raspuns fara nici o ezitare: da, un 7,62 in teasta lui Videanu.

M-ati intelege, nu? Dar daca as reveni, parafrazindu-l pe Cioroianu de ieri, cu precizarea „sigur ca solutia nu este un 7,62 si nici nu o sa se intimple acest lucru prea curind“, cred ca am deja o problema.

Cum fac de fiecare data cind cineva se straduie sa-mi contrazica parerea pe care o am la un moment dat despre faptele sale, apelez la filmul cu amintiri.

E clar ca ceva imi scapa, ca eu sint cel care nu intelege, si atunci ma intorc in trecut sa vad ce informatii mai vechi imi pot furniza o explicatie rezonabila. Pe Cioroianu il stiu putin, iar faptele-i la care am fost martor le numar pe degetele de la o mina.

Am dialogat putin prin 2005 la o intilnire a „Generatiei asteptate“ organizata de Cotidianul (inca actualul ministru de Externe fiind pe lista noastra) si am ramas cu imaginea unui om inteligent, civilizat, relaxat, dar si cu o mare grija pentru aparente. Si nu in ultimul rind, pentru gustul meu, cel putin, un pic cam arogant.

Putinele emisiuni la care am participat ulterior impreuna nu mi-au schimbat radical aceasta impresie. M-a siciit din nou Pre-Inaltimea Sa, dar omul era deja ministru de Externe si mi-am zis ca, deh, la functia cu pricina un pic de nas-pe-sus nu-i chiar cel mai mare pacat.

Imi zic si acum, dar, iata, descopar ca de fapt marea problema a lui Cioroianu e in cu totul alta parte. Omul chiar e rasist si ma las tot mai convins de aceasta ipoteza reamintindu-mi o intimplare care la vremea respectiva mi s-a parut mai curind banala.

Era in 2004, la Iasi, in plina campanie electorala, eu ziarist, el deja vedeta de tabloid si june politician de viitor suprem. Nu l-am banuit niciodata de populism, dar episodul trimite clar la o alta specie de extrema.

Acum inteleg mai bine reactia sa de-atunci, la o terasa, cu un tiganus (sa fi avut vreo 7-8 ani) deloc insistent pentru ca nici nu apucase. Nu stiu daca nefiind si jurnalisti de fata, viitorul ministru de Externe nu l-ar fi si lovit efectiv pe micul cersetor. Aceasta e doar o speculatie de ziarist deportabil.

Am retinut, in schimb, o cautatura injectata de ura, un ten brusc inrosit spre negru si un scurt regal de vorbe grele. E clar ca nu se iubeau deloc. Il inteleg.

Daca Cioroianu nu va mai fi cit de curind ministru de Externe, si daca a ajuns ce-a ajuns, dintr-o mare speranta o imensa dezamagire, „vinovat“ e si micul-mailat de pe malurile Bahluiului.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


86 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by