Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) nu a acordat autorizatie de defrisare a padurii aflate intre Moara Vlasiei (kilometrul 20) si kilometrul 27, deoarece aici se afla citeva zeci de specii rare de pasari si ca urmare trebuie mai intii gasita o solutie pentru protejarea acestora. In consecinta, constructorul primului segment, firma Euroconstruct Trading 98, nu poate incepe lucrarea.
Una dintre ariile protejate este padurea Surlari, din vecinatatea Capitalei. Aceasta este inclusa in zona de protectie avifaunistica Gradistea-Caldarusani-Dridu propusa de Societatea Ornitologica Romana.
Aici traiesc 20.000 de pasari acvatice din speciile phalacrocorax pygmaeus (cormoranul pigmeu), ardeola ralloides (stircul galben), egretta alba, cygnus cygnus (lebada de iarna), anser albifrons (girlita mare) etc. 23 din cele 83 de specii protejate sint de prima importanta, fiind incluse in Anexa I a Directivei Pasari a Asociatiei Internationale BirdLife.
Deoarece autostrada traverseaza zona doar pe citeva sute de metri din totalul de 6.600 de hectare si fiindca pozitia exacta a cuiburilor nu este cunoscuta, nu se stie cu precizie daca proiectul va afecta arealul. De aceea MMDD nu si-a dat avizul pentru defrisarea portiunii de padure necesare si a comandat un studiu care va indica pozitia exacta a pasarilor in padure.
Autostrada va fi delimitata de panouri fonoabsorbante. Daca pasarile se afla chiar pe traseu, iar acesta nu va putea fi modificat, nu este exclusa nici chiar mutarea cuiburilor, a sugerat un specialist german la o intilnire organizata de MMDD.
Ministerul Mediului are grija si de soarta carnivorelor mari. „Pentru a reduce riscul accidentelor in care sint implicate animale, autostrada va fi prevazuta cu imprejmuiri de protectie. (...) Pentru trecerea animalelor de pe o parte pe alta a autostrazii sint prevazute podete si pasaje care sa asigure continuitatea rutelor de migrare a animalelor“, explica MMDD.
„Pe toata autostrada vor fi amplasate nu mai putin de 65 de kilometri de panouri fonoabsorbante“, afirma Alina Vaduva, reprezentanta firmei insarcinate cu obtinerea avizelor. Intre Posada si Sinaia vor fi doua tuneluri lungi de 55 si respectiv 155 de metri ale caror intrari vor fi protejate fonic si mascate cu vegetatie.
Automobilistii nu vor circula cu mai mult de 80 de kilometri la ora pentru ca fauna sa nu fie afectata. Pentru Azuga-Predeal vor fi trei podete, iar intre Predeal si Piriul Rece vor fi trei viaducte lungi de cel putin 50 de metri si inaltimi de peste 6 metri, protejate asemanator.
MMDD nu a uitat nici stejarii pedunculati. Acestia „vor fi protejati individual in timpul lucrarilor, tulpinile arborilor ce pot veni in contact cu utilajele in miscare, cu mansoane de lemn sau cauciuc fixate elastic pe inaltimea vulnerabila a tulpinii“, cere MMDD.
Avizele de mediu nu sint singura cerinta care ingreuneaza lucrarile. Exproprierile sint dificile deoarece pentru anumite loturi exista si cite trei proprietari pretinsi. Consiliul Judetean Ilfov a conditionat initial acordarea autorizatiei de construire (primita saptamina trecuta) de legarea autostrazii prin nod rutier de comuna Nuci din Ilfov.
La Brasov, reprezentanti ai Directiei de Sanatate s-au opus initial proiectului afirmind ca pacientii Sanatoriului de Nevroze Predeal ar putea fi afectati de zgomotul autostrazii situate la sapte kilometri.
