Cum a ajuns Geometria un punct slab al olimpicilor din Romania

VIDEO Evolutia Subiectelor de la Olimpiada Internationala la Matematica. Ce s-a schimbat in 55 de ani de olimpiada si cum arata problema inventata de un roman si data la internationala

de Raluca Pantazi, Victor Cozmei     HotNews.ro
Luni, 19 mai 2014, 12:05 Olimpiada_Matematica


Bogdan Enescu
Foto: Hotnews
Subiectele de la primele Olimpiade Internationale de Matematica au fost date ulterior in Romania la admitere la facultate. Nivelul de dificultate a crescut in cei 55 de ani de competitie, iar astazi este pentru multi “de speriat”, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Enescu. Medaliat la Olimpiadele Internationale din anii ’70, astazi profesor la Colegiul “B.P. Hasdeu” din Buzau, Bogdan Enescu a fost chemat in repetate randuri de SUA sa pregateasca si lotul american de matematica. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, profesorul cu elevi olimpici la randul lor a explicat cum au evoluat subiectele de concurs si cum arata problema pe care a “inventat-o” si care a fost data in 2005 la Internationala.
  • Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov
  • ​HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania
  • Descarca de la finalul articolului Toate Subiectele din istoria Olimpiadei Internationale de Matematica

Intr-un interviu acordat HotNews.ro, profesorul Bogdan Enescu explica ce s-a schimbat in modul de abordare a subiectelor in cei 55 de ani ai Olimpiadei Internationale de Matematica



Clipul a fost realizat cu echipament NIKON

Rep: Cum au evoluat subiectele de olimpiada in cei 55 de ani de Olimpiada Internationala de Matematica?
Bogdan Enescu:
Daca ne uitam la subiectele propuse la primele trei-patru olimpiade internationale, regasim printre ele probleme care ulterior au fost date la noi la admitere la Politehnica sau la Facultatea de Matematica. Nivelul de dificultate era unul foarte scazut. A inceput sa creasca, a fost un prim salt semnificativ prin anii ’70 si apoi un al doilea salt semnificativ a fost prin anii ’80, acum ajungandu-se la un nivel de dificultate care este pentru multi care se pregatesc realmente de speriat. Sunt unele probleme care sunt foarte dificile mai ales prin faptul ca se refera la chestiuni matematice inedite, cu care concurentii nu s-au mai intalnit si trebuie sa faca fata unor situatii noi.

Rep: Ne puteti da un exemplu?
Bogdan Enescu: E destul de greu. Pot sa va dau un exemplu de genul urmator: cand a fost Olimpiada Internationala de Matematica in SUA prima data organizata, asta se intampla prin anii ’80, seful comitetului de organizare a olimpiadei a fost intrebat de un reporter de la Washington Post, cred, la Washington s-a tinut olimpiada atunci, dati-ne un exemplu de problema de olimpiada pe care sa o inteleaga toata lumea.

Si el a dat un exemplu de problema care a fost data in ’77, cand am participat si eu ca elev, o problema care suna asa: se considera un sir de numere, cu proprietatea urmatoare - cam ciudata ce e drept - suma oricaror 7 termeni consecutivi ai sirului este pozitiva, iar suma oricaror 11 termeni consecutivi ai sirului este negativa. Care este numarul maxim de termeni pe care ii poate avea un astfel de sir? In paranteza fie spus, e o problema foarte frumoasa, o bijuterie. De-a lungul olimpiadei internationale sunt cateva probleme reper dintr-un anumit punct de vedere. Asta e un exemplu de problema de olimpiada internationala la care nu trebuie sa stii nimic, de fapt.

Rep: Si cum se rezolva?
Bogdan Enescu: Nu foarte simplu, dar pot sa spun ca un astfel de sir nu poate avea 77 de termeni sau mai mult. Pentru ca daca ar avea 77 de termeni, i-am putea grupa in 11 grupe de cate 7 consecutiv. In fiecare grupa suma e pozitiva, inseama ca suma tuturor trebuie sa fie pozitiva. Dar pe de alta parte, pot sa ii grupez in 7 grupe de cate 11; in fiecare grupa suma e negativa, inseamna ca suma tuturor trebuie sa fie negativa. Contradictia asta imi arata ca nu pot fi 77, trebuie sa fie mai putin. Raspunsul e 16, dar nu discutam acum de ce.

In orice caz, daca in primii ani, ’59, ’60, ’61, problemele propuse ar putea fi si astazi date la o olimpiada chiar la gimnaziu, unele dintre ele, problemele date in ultimii ani la Olimpiada Internationala sunt unele dintre ele foarte grele.

Rep: De ce schimbarea asta de filosofie in realizarea subiectelor? Care a fost contextul care a determinat-o?
Bogdan Enescu: E ca la olimpiada sportiva. Hai sa ne gandim cat era recordul la saritura in inaltime in anii ’50 si cat este acum? E acelasi fenomen, de fapt. Sunt din ce in ce mai multi elevi care participa, sunt din ce in ce mai multi elevi bine pregatiti care participa, e din ce in ce mai multa lume care sa preocupa de olimpiada internationala. Schimbarile, cel putin in ultimii 10 ani, au fost majore. Sa ne gandim la Statele Unite: pentru americani, olimpiada internationala a reprezentat o preocupare colaterala cam din 1978 si participau, se clasau onorabil, pe la mijlocul clasamentului. Deja prin anii ’90 au inceput sa acorde importanta acestui concurs, sa-si antreneze copiii mai bine, sa faca o selectie mai semnificativa si astazi Statele Unite sunt permanent intre primele 5 tari la olimpiada internationala. Sunt foarte multi bani investiti acolo.

Rep: Ce inseamna ca sunt foarte multi bani investiti?
Bogdan Enescu: In pregatirea elevilor. Acum 10 ani, de exemplu, olimpiada lor de matematica se tinea prin corespondenta, spre deosebire de olimpiada noastra. De cativa ani, strang si ei copiii o data pe an la Boston sau undeva, 300 de copii, si ii testeaza pentru a selecta lotul, dupa care au pregatirea lotului olimpic care dureaza cateva saptamani si care este sustinuta financiar de mai multe institutii alte SUA.  (…)

Rep: Dvs. sunteti creator de probleme. Cate dintre problemele pe care le-ati inventat au ajuns la Olimpiada Internationala de Matematica?
Bogdan Enescu: Una. Am mai multe probleme propuse la olimpiade, nu mai vorbesc de fazele astea locale, judetene, faza nationala am avut multe probleme propuse. Am avut vreo 4 sau 5 probleme propuse in concurs la Balcaniada de Matematica, iar la Olimpiada Internationala de Matematica am avut o problema propusa in 2005, cand s-a tinut in Mexic olimpiada.

Rep: Ce trebuie sa contina o problema astfel incat sa se califice si ea sa fie propusa la Olimpiada Internationala de Matematica?
Bogdan Enescu: In primul rand, sa fie o idee originala. Sa fie ceva ce n-a mai vazut lumea pana atunci.

Rep: Ne puteti spune pe un limbaj accesibil tuturor in mare despre ce era vorba in problema dvs?
Bogdan Enescu: Era o problema de geometrie, nu foarte dificila. Ganditi-va la un triunghi echilateral si pe fiecare latura a sa erau cate doua puncte, in asa fel incat se formeaza un hexagon acolo. Se stie ca laturile acelui hexagon sunt egale. Sa se arate ca diagonalele acelui hexagon sunt concurente, adica trec prin acelasi punct. Asta era enuntul, nu foarte sofisticat, nu foarte spectaculos poate, dar problema nu a fost banala. Desi a fost propusa atunci pe lista in concurs ca problema nr. 1, si traditia spune ca problema nr. 1 e cea mai usoara, s-a dovedit a nu fi chiar atat de usoara pentru ca in fiecare din echipele tari, si ma refer la China, Statele Unite, Rusia, samd, a existat cel putin un elev, la chinezi cred ca au fost chiar doi, care au ratat problema, nu au putut s-o faca.

Rep: Iar din lotul Romaniei?
Bogdan Enescu: La noi au facut-o cred ca 3 sau 4 din 6.

Rep: Pentru neinitiati, puteti spune care este diferenta dintre o problema de Olimpiada Internationala si un subiect de BAC?
Bogdan Enescu: Diferenta e atat de mare incat nu prea putem sa le masuram cu aceeasi unitate de masura astfel incat sa putem face comparatii.

Rep: Pregatirea unui elev care merge la OIM depaseste putin programa de liceu si intra in cea de facultate?
Bogdan Enescu: A, nu. Problemele care sunt propuse la olimpiada internationala se refera la chestiuni care in liceu se studiaza pana la clasa a X-a, inclusiv. Deci nu intra la olimpiada internationala probleme de analiza matematica sau de algebra superioara. De aici, pentru noi, si unele dificultati, pentru ca elevii din clasele a XI-a si a XII-a care participa la olimpiada de matematica trebuie sa se pregateasca cu un anumit tip de probleme pentru olimpiada, si cu un alt tip de probleme pentru barajele dupa care se selecteaza lotul olimpic. Deci pentru ei e o dificultate suplimentara. Pentru olimpiada internationala, materia pana in clasa a X-a e suficienta, sa spunem, dar sigur ca sunt multe lucruri care trebuie stiute si care nu sunt in programa scolara, multe lucruri si nu numai, metode de rezolvare, diverse teorii, samd, dar mai ales multe multe exemple de probleme care au fost date la concursuri in anii precedenti. Astea se tot aduna.

Rep: Care sunt motivele pentru care au fost ani in care foarte multi olimpici au luat medalie de aur cu punctaj maxim? De exemplu, in 1987 - 22 de olimpici au luat scor maxim.
Bogdan Enescu: Se poate intampla. Juriul are la dispozitie 2-3 zile pentru a selecta cele 6 probleme de concurs dintr-un numar de aproximativ 30-40. Nu totdeauna selectia este ideala. Se poate intampla ca setul celor 6 sa reprezinte o alegere sa spunem de nivel sub mediu ca dificultate, si atunci se poate intampla sa fie multi cu punctaj maxim. Statistic, e mai greu de acceptat ca exista o generatie de genii si atunci asta ar fi motivul pentru care sunt peste 20 cu punctaj maxim. Nu, nivelul de dificultate a problemelor este cauza. Au fost si ani in care nu a fost decat un singur punctaj maxim sau se poate intampla si asa ceva.

Rep: Care credeti ca o sa fie problemele de olimpiada ale viitorului?
Bogdan Enescu: Personal cred ca in urmatorii ani nu va fi un alt salt similar celor despre care am pomenit mai devreme. Trendul care exista acum banuiesc ca va ramane. Deci se va insista in continuare pe combinatorica foarte mult, dar nu va fi neglijata nici zona numita teoria numerelor sau geometrie elementara, unde din pacate noi am cam ramas in urma.

Rep: De ce?
Bogdan Enescu: Pentru ca nu se mai face in scoala geometrie, din pacate. Geometrie in spatiu nu se mai face in liceu absolut deloc in Romania, iar geometria plana se mai face in gimnaziu. Deci daca prin anii ’90 la problemele de geometrie eram asi, chiar imi aduc aminte in 1995 la Olimpiada Internationala de la Toronto a fost o problema de geometrie foarte frumoasa si dupa ce am fost la corectare, cei din juriu ne-au spus: va felicitam, echipa Romaniei adica, pentru ca cei 6 copii au dat 6 solutii complet diferite la problema asta si n-am mai intalnit asa ceva. Toate solutii originale si impecabile din punct de vedere tehnic. Deja acum pentru noi geometria este o provocare. Pentru echipa Romaniei, problemele de geometrie nu mai sunt punctul nostru forte. 

Rep: Solutia ar fi reintroducerea lor in scoala sau o pregatire mai temeinica?
Bogdan Enescu: Nu stiu care ar fi solutia, eu va spun care e realitatea. Intr-un fel, am facut schimb cu americanii: acum 10 ani americanii erau foarte slabi la geometrie si buni la combinatorica. Acum suntem destul de buni la combinatorica, dar nu mai suntem atat de tari la geometrie.
Cine este profesorul Bogdan Enescu

Bogdan Enescu a obtinut medalie de bronz la editiile din 1977 si 1979 ale Olimpiadei Internationale de Matematica (OIM) si medalie de aur la olimpiada internationala din 1978. A absolvit Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti, iar astazi este profesor de Matematica la Colegiul National “Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzau.

Este primul profesor roman medaliat la aceasta competitie care a pregatit elevi care au obtinut la randul lor medalii la olimpiadele internationale de Matematica. Primul sau elev medaliat la OIM este Dragos Ghioca (argint in 1994, 1995 si1996), iar a doua performanta a fost inregistrata de Dragos Porumbel care a luat bronz in 2000, acelasi an in care si eleva sa Iuliana Pascu a luat medalie la Balcaniada de matematică pentru juniori.

Din 1989 participa la pregatirea lotului national de Matematica pentru OIM si a fost chemat inclusiv de echipa Statelor Unite ale Americii sa ii pregateasca pe elevii din lotul national. A sustinut astfel prelegeri la lotul american pentru Olimpiada Internationala de Matematica in 1999, 2001 si 2002, iar elevii din SUA au desemnat cursul sau din 2001 ca cel mai bun de la pregatirea lor.  In ultimii ani a sustinut cursuri de pregatire si pentru echipele Ungariei, Republicii Moldova si Pakistanului la IMO.

Creeaza probleme de matematica, iar peste 100 dintre problemele compuse de Bogdan Enescu au fost propuse la numeroase competitii de matematica, inclusiv la Olimpiada Internationala de Matematica si la Balcaniada de Matematica. Problema nr. 1 de la Olimpiada Internationala de Matematica din 2005 a fost creatia sa.

A publicat numeroase articole despre strategii de rezolvare a problemelor, dar si carti despre subiectele de olimpiada. Cele mai recente carti pe care le-a publicat sunt: Balkan Mathematical Olympiads (impreuna cu Mircea Becheanu) si Mathematical Olympiad Treasures, editia a doua (impreuna cu Titu Andreescu).

Descarca de mai jos toate subiectele de la Olimpiada Internationala de Matematica, din 1959 si pana in prezent:

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1959

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1960

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1961

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1962

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1963

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1964

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1965

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1966

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1967

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1968

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1969

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1970

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1971

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1972

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1973

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1974

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1975

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1976

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1977

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1978

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1979

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1981

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1982

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1983

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1984

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1985

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1986

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1987

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1988

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1989

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1990

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1991

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1992

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1993

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1994

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1995

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1996

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1997

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1998

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 1999

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2000

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2001

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2002

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2003

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2004

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2005

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2006

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2007

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2008

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2009

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2010

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2011

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2012

Subiecte Olimpiada Internationala de Matematica 2013

Citeste si:


Citeste mai multe despre   



Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














21316 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Problema cu șirul (Luni, 19 mai 2014, 12:45)

    bogdanenescu [utilizator]

    O rectificare: numărul maxim este 16, nu 17 :)
    Un exemplu de astfel de șir:
    5,5,-13,5,5,5,-13,5,5,-13,5,5,5,-13,5,5.
    • +3 (3 voturi)    
      totusi, nu (Luni, 19 mai 2014, 13:11)

      lavinia95 [utilizator] i-a raspuns lui bogdanenescu

      exemplul de mai sus nu e bun: chiar primii 7 termeni au suma -1

      P.S. M-am bucurat sa vad acest interviu cu dvs, am fost si eu in lotul largit la un moment dat :)
      • +3 (3 voturi)    
        exemplu (Luni, 19 mai 2014, 13:24)

        bogdanenescu [utilizator] i-a raspuns lui lavinia95

        Sunt semnele schimbate. Nu mai țineam bine minte care sume sunt pozitive și care negative.
        Pentru un exemplu în concordanță cu enunțul, considerați șirul
        -5,-5,13, etc.
  • -8 (10 voturi)    
    Aur (Luni, 19 mai 2014, 15:22)

    CipriCiprian1309940547368 [anonim]

    Din pacate, termenul de olimpiada duce lumea in eroare. Destui aud "am luat aur la olimpiada de matematica" si omul obijnuit isi imagineaza ca am fi cei mai tari la matematica. Nu stiu ca multi altii primesc si ei "aur", si "argint"... , si nu stiu ca aceasta olimpiada nu reprezinta matematica adevarata. Este ca si cum ai confunda "go kart racing" cu Formula 1.
    Sunt destui care au avut success la olimpiada, dar care pe urma n-au studiat matematica, sau ai studiat, dar n-au reusit sa termine, sau au terminat, dar n-au reusit sa performeze pe urma.

    Sa nu ne imbatam cu apa rece.

    Citez dintrun ziar (adevarul)
    "De această dată Bogdan Enescu a convins un întreg mapamond că este cel mai bun după ce reuşit să cucerească medalia de aur."

    Si fara a incerca sa supar pe nimeni, dar domnul enescu a ramas la nivelul de "go kart".
    • +4 (8 voturi)    
      IMO (Luni, 19 mai 2014, 16:25)

      Kir46 [utilizator] i-a raspuns lui CipriCiprian1309940547368

      Vad ca la fiecare articol despre olimpiada de matematica ne prezinti teoria chibritului si incerci sa duci in derizoriu rezultatele romanilor. Sunt curios din ce pozitie o faci, presupun ca esti un mare matematician care tinteste medalia Fields si pentru care olimpiadele au fost ceva superfluu, altfel ar fi obtinut lejer 2-3 medalii de aur la IMO. Daca nivelul domnului Enescu e de "go kart", logica ta e de Flintstone's car. De unde si pana unde un olimpic international la matematica trebuie sa ajunga un viitor mare cercetator in matematica? Sau cum cuantifici tu daca un matematician e un cercetator bun? Te uiti pe wikipedia la lista medaliatilor Fields si daca nu e acolo inseamna ca e slab? Olimpiada internationala de matematica e un concurs extrem de dificil care testeaza in primul rand creativitatea si inteligenta matematica, tocmai de aceea materia nu depaseste nivelul clasei a 10-a, ci nu volumul de cunostiinte si capacitatea de a "sapa" intr-o anumita zona a matematicii. Cum ai putea sa iti dai seama dupa rezultatele la IMO daca cineva va ajunge sau nu un cercetator atata timp cat nu exista nicio legatura intre cele doua domenii? Fii convins ca exista profesori universitari cu rezultate decente in cercetare, care nu pot rezolva multe probleme de IMO in timpul de concurs, cum exista si medaliati cu aur la IMO care desi au o inteligenta si o creativitate extrem de dezvoltate, nu au capacitatea, nu au dorinta, nu au rabdarea de a cerceta, de a patrunde in matematica adevarata pe care putini ajung sa o inteleaga la un nivel foarte ridicat. Asta nu inseamna ca cei care nu devin cercetatori merita mai putin respect sau ca nu sunt extrem de utili in alte domenii, sau in acelasi domeniu, matematica, dar in alte scopuri, vezi cazul domnului Enescu care pregateste foarte multi olimpici, dintre care unii vor putea deveni cercetatori si asa mai departe. Metaforele cu formula 1 pastreaza-le pentru alte discutii si nu mai critica la fiecare articol performanetele romanilor.
      • 0 (0 voturi)    
        Draga Kir (Marţi, 20 mai 2014, 21:52)

        CipriCiprian1309940547368 [anonim] i-a raspuns lui Kir46

        Draga Kir,
        ceea ce zici tu, incercam si eu sa zic.
        Eu incercam, sa-l ajut pe autorul acestor articole, ca "medaliile olimpice" sa nu se confunde cu matematica adevarat.
        Multi oameni sunt indusi in eroare cu aceste medalii, fiindca atunci cand este vorba de o olimpada, oamenii de rand stiu ca acela care a luat aur este cel mai bun. Cand aud can "romania a luat aur", multi isi chipuie ca romania a terminat pe primul loc, si ca sunt cei mai buni.
        Multi nu inteleg, ca acesta este un concurs care care nu arata cat de avansati suntem noi in domeniul matematicii. Intrun articol recent scria inteligentul jurnalist "cum a ajuns romania o superputere in matematica".
        Deci chiar si jurnalist nu intelege, cat de mare este diferenta intre o olimpada de acest gen, si matematica adevarata.
        Inchipuieti ca Gheorghe Flore de la sat este si mai dus in eroare de aceste afirmatii ca romania a luat aur la olimpiada de matematica. Unii cand aud ca am luat Aur, Argint si Broz, is incantati ca am luat toate medaliile si nu numai aurul!!!!

        Referitor la dl. Enescu: Nu-l cunosc, dar a fi prof. la liceu nu te opreste sa publici, daca ai ce publica. Sa ne amintim de Grassmann, care a fost 10 ani sau mai mult prof. de liceu, si in aceasta perioada, a avut publicatii importante, si apoi i s-a cerut sa devina prof. universitar.

        As dori ca sa nu fie oamenii dusi in eroare, chiar asa de tare. Adevarul este mai de pret, decat orice, chiar daca este un adevar care nu te avantajeaza. Adevarul/Informatia de ajuta sa faci progrese, sa intelegi situatia. Degeaba ne batem pe piept ca suntem "superputere", ca nu ne ajuta la nimica.
    • +6 (6 voturi)    
      Foarte bine (Luni, 19 mai 2014, 17:18)

      fLoreign [utilizator] i-a raspuns lui CipriCiprian1309940547368

      Lasa-l sa traiasca "viata mintii" asa cum o concepe el. Lui ii place sa predea la liceu, si mie mi-a placut dar n-am avut pile sa ajung la universitate, acum predau la o universitate americana si zau ca nu e mare diferenta fata de ce mi se preda mie in liceu. Intre timp si educatia in Romania a involuat mult.

      Daca si-ar propune, nu i-ar fi greu sa obtina o viza O (outstanding) si sa lucreze pentru orice liceu american de elita, dintre cele la care merg si odraslele de presedinti si de magnati. Sau poate intr-un departament universitar de educatie, pentru pregatirea profesorilor de matematica.
  • +4 (4 voturi)    
    Felicitari, Bogdane (Luni, 19 mai 2014, 18:17)

    zografi [utilizator]

    Ma bucur de fiecare data cand te intalnesc in oceanul asta electronic. Si imi spun ca lucruri care altora li se par absurde chiar au sens.
    Cu toata admiratia,
    Vlad Zografi
  • +3 (3 voturi)    
    . (Luni, 19 mai 2014, 20:02)

    tirolez [utilizator]

    Multumesc pentru articol in primul rand! E mare lucru ca elevii buzonieni inca au norocul sa aiba astfel de profesori.
  • 0 (0 voturi)    
    Geometrie in spatiu (Luni, 19 mai 2014, 20:27)

    johnmibb [utilizator]

    Cum adica nu se mai face geometrie in spatiu in liceu ???

    Vreti sa spuneti ca elevii de astazi din liceu nu studiaza macar volumul unei sfere, unui cilindru sau unui con...samd ???

    Nu stiu ce inseamna doua planuri paralele?

    Daca este adevarat, atunci pe romaneste spus: "ne-am dat dreaku".

    Repet, NUMAI daca este adevrat ce scrie in articol. Prea nu-mi vine sa cred.


    Semnat:
    absolvent de matematica si care n-a profesat niciodata, actualmente director de vanzari.
    • +1 (1 vot)    
      sa fiu sincer... (Marţi, 20 mai 2014, 0:44)

      minus [utilizator] i-a raspuns lui johnmibb

      la scoala de astazi, nu vrea nimeni sa "studieze" volumele, nici macar sa tina minte formulele.

      Acum se face o geometrie vectoriala in plan, care ar putea fi extinsa usor in spatiu, dar oricum nu mai vrea nimeni sa inteleaga ceva...
    • 0 (0 voturi)    
      interesanta serie de interviuri (Marţi, 20 mai 2014, 9:26)

      lauricat [utilizator] i-a raspuns lui johnmibb

      Cred ca se face in gimnaziu, am vazut tot pe hotnews subiectele de la evaluare nationala sau cum se cheama examenul de clasa a 8-a.
      Ar fi interesant sa intrebati olimpicii la ce varsta au inceput, care a fost strategia.
      Am fost in aceeasi generatie cu Dragos Ghioca (este pomenit in articol), el face parte dintr-o familie de matematicieni. Ce stiu sigur este ca el in gimnaziu stia deja toata materia de liceu deja. Nu am fost colegi, l-am vazut doar prin tabere. Erau multe legende in jurul sau :). Se spunea ca in clasa 1-a deja terminase toata materia de ciclu primar etc.
      Daca ii luati si lui interviu poate il intrebati :). Si nu numai pe el, ar fi interesant la ce varsta au inceput, care a fost factorul determinant(familia, profesorii, colegii).
  • +3 (3 voturi)    
    IMO, AoPS etc. (Luni, 19 mai 2014, 21:00)

    bogdan71 [utilizator]

    Pentru hotnews: pentru o voce autoritară în domeniul geometriei, căutați-l pe dl. profesor Virgil Nicula (e de ceva timp în SUA). Descoperiți site-ul "Art of Problem Solving", care a fost inițiat de Valentin Vornicu, un fost olimpic. Cât despre Bogdan Enescu, Mihai Bălună, Dan Schwarz și alții asemenea lor, numai cuvinte de laudă. Faptului că au ales să rămână în România, când puteau foarte bine să activeze în alte țări, îi datorăm continuitatea în ceea ce privește rezultatele echipei României la IMO.
    • 0 (0 voturi)    
      Conjunctura (am scris bine) Enescu-Poincare-Baluna (Marţi, 20 mai 2014, 18:20)

      Rinciog [utilizator] i-a raspuns lui bogdan71

      Sunt un fost elev de-al lui Bogdan Enescu si nu l-am mai vazut de vreo 20 de ani, de cand am terminat liceul. Tare de tot, gagiu'... Un amestec magnetic de Poincare la infatisare (cu barba lui mult mai neagra) si Ramanujan la spirit...
      Si poate si datorita lui am reusit sa-l conving pe Misu Baluna sa bea adesea, cu mine si cu alti colegi de-ai mei din Hasdeu,
      dupa baschet, o bere.
      In fata acestor oameni ma inclin.
  • +1 (1 vot)    
    oarecum offtopic (Marţi, 20 mai 2014, 15:31)

    Bazil.the.3rd [utilizator]

    In Hasdeu in gimnaziu ( cls. 7-8) faceam mate si geometrie de liceu ; dupa treapta 1-a deja faceam pregatire pentru admitere la facultate.
    Nu l-am avut profesor pe Bogdan ,dar am jucat des baschet impreuna :)


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by