Romanii din diaspora pot vota prin corespondenta la alegerile parlamentare din 11 decembrie, aceasta modalitate de exprimare a votului fiind o premiera in procesul electoral din Romania, potrivit Agerpres.

In diaspora a inceput deja votul, deoarece cetatenii romani cu resedinta sau domiciliul in strainatate si care s-au inscris in Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Posta Romana si, astfel, ei pot sa voteze la alegerile parlamentare. Plicurile cu voturile prin corespondenta se centralizeaza la Biroul Electoral de Circumscriptie 43 pentru cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in afara tarii.

Posta Romana a anuntat ca cele mai multe buletine de vot sunt expediate catre alegatori romani din Spania (2.794), Italia (1.228) si Republica Moldova (880). Topul tarilor cu cei mai multi alegatori prin intermediul votului prin corespondenta este completat de Germania (618), urmata de Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord (594), Franta (561), Elvetia (237), Austria (250), SUA (226), Danemarca (169), Canada (162) si Australia (115).

Romanii din diaspora care au optat sa voteze prin corespondenta primesc prin Posta Romana urmatoarele documente necesare votarii: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu mentiunea "votat", certificatul de alegator, buletinul de vot prin corespondenta si instructiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit legii, Posta Romana asigura trimiterea documentelor catre alegatori pana cel tarziu cu 30 de zile inaintea datei alegerilor.

Autoritatea Electorala Permanenta a informat, pe 8 noiembrie, ca exista 8.889 de cereri de vot prin corespondenta ale cetatenilor romani din strainatate. Romanii din diaspora s-au putut inscrie in Registrul electoral pana in data de 14 septembrie si au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-si exercita votul prin corespondenta, fie pentru a solicita infiintarea unei sectii de votare in localitatea de resedinta.

Numarul total al alegatorilor romani inscrisi in Registrul electoral, inclusiv cetatenii care vor implini 18 ani pana la data de 11 decembrie, este de 18.906.721, iar numarul total de alegatori cu domiciliul sau resedinta in tara este de 18.297.431, aceste informatii fiind valabile la data de 8 noiembrie.

Legea privind votul prin corespondenta a fost adoptata de Parlament in octombrie 2015 si ulterior a fost contestata la Curtea Constitutionala de Grupul parlamentar al ALDE de la Senat, alaturi de grupul UDMR, senatori de la UNPR si PSD, precum si un senator independent. Contestatarii legii sustineau ca aceasta este birocratica si ingreuneaza practic exercitarea votului de catre romanii din strainatate, ca instituie privilegii pentru o anumita categorie de cetateni.

Curtea Constitutionala a stabilit ca dispozitiile acestui act normativ sunt constitutionale.

CCR a aratat ca reglementarea votului prin corespondenta pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in strainatate a avut in vedere asigurarea unei participari cat mai ridicate a cetatenilor la procesul electoral si ca faciliteaza dreptul de vot al acestora: "... legea analizata aduce o modificare de substanta in ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenta, sistem care nu a mai fost aplicat in cadrul sistemului constitutional stabilit in anul 1991".

Instanta constitutionala a sustinut ca prin aplicarea votului prin corespondenta numai in privinta cetatenilor romani cu domiciliului sau resedinta in strainatate se asigura egalitatea materiala intre acestia si cei cu domiciliul in tara: "... cele doua categorii de cetateni nu se afla in aceeasi situatie de fapt pentru a li se aplica un tratament juridic analog sau identic. De altfel, o situatie similara intalnim in state precum Italia, Polonia sau Ungaria, unde, de principiu, votul prin corespondenta este permis numai in situatia in care cetateanul nu locuieste in tara".

Nu in ultimul rand, Curtea Constitutionala a precizat ca exista un cadru normativ coerent pentru pastrarea secretului votului prin corespondenta, astfel incat functionarii statului care pun in aplicare mecanismul votului prin corespondenta au reprezentarea clara a obligatiilor si responsabilitatilor care le revin atat din punct de vedere substantial, cat si procedural.

Potrivit ministrului delegat pentru romanii de pretutindeni, Maria Ligor, votul prin corespondenta este marginal, in sensul ca nu vor fi doua milioane de cetateni care sa ceara acest tip de vot.

"Trebuie s-o spun si subliniez acest lucru ￯ votul care nu este in persoana la sectie peste tot in lume este marginal. Deci, nu vor veni doua milioane de oameni sau nu vor face doua milioane de oameni solicitare sa voteze prin corespondenta. Mai pe nicaieri nu se intampla lucrul acesta, cu atat mai mult cu cat este un sistem in cazul nostru cu totul nou", a spus ministrul Ligor la o reuniune pe tema votului in diaspora.