Franta poate construi impreuna cu Romania o relatie de succes, cu conditia sa fie dispusa sa cunoasca Romania asa cum este, spune profesorul Radu Carp intr-un interviu pentru HotNews.ro. Iar noul presedinte, Francois Hollande o va sti avand in jurul sau oameni care o cunosc si care il vor ajuta sa treaca dincolo de stereotipuri. Stereotipuri de genul celui avut de Sarkozy.

Radu CarpFoto: Arhiva personala

Reporter: Cum evaluati desfasurarea de pana acum parteneriatului strategic dintre Romania si Franta? Ce accente credeti ca va pune noua administratie in acest parteneriat sau Romania va fi ignorata, Francois Hollande avand alte prioritati?

Radu Carp: Romania a incheiat mai multe "parteneriate strategice" pentru a marca atentia speciala acordata unor relatii bilaterale. In realitate, nici un astfel de parteneriat nu s-a tradus printr-o intensificare a relatiilor economice, diplomatice, etc, cu exceptia parteneriatului cu SUA care s-a concretizat intr-o crestere a relatiilor, pe toate planurile. Atata vreme cat Franta nu considera ca se afla intr-un parteneriat strategic cu Romania, parteneriatul traduce o relatie bilaterala si atat.

Pentru a cunoaste Romania, Hollande va avea nevoie de persoane in anturajul sau care sa cunoasca Romania. Cred ca rolul pe care mass-media l-a acordat lui Pierre Moscovici in acest sens este exagerat. Important este ca Hollande sa aiba o perceptie corecta a ceea ce este Romania si asupra obiectivelor sale de politica externa. O persoana aflata intr-o pozitie atat de inalta poate cadea foarte usor in capcana unor stereotipuri, oricat de bine intentionata ar fi.

Un aspect mai putin cunoscut este acela ca, in timpul vizitei sale la Bucuresti, presedintele Sarkozy a cerut ca, in timpul convorbirilor oficiale, sa primeasca salam de Sibiu, iar apoi sa mearga la Capsa pentru a fi aclamat de "intelectualii romani". Cineva din anturajul sau cunoscuse bine un membru al emigratiei romane la Paris care transmisese aceasta imagine idilica alcatuita din mai multe epoci istorice suprapuse, o Romanie in care intelectualii stau la Capsa, iar salamul de Sibiu e atat de abundant incat poate fi ingurgitat cu orice ocazie.

Hollande poate deveni foarte usor captiv unor stereotipuri de acest fel. Tocmai de aceea este foarte important ca presedintele, alaturi de primul ￯ ministru, sa anunte cat mai curand intentia realizarii unei vizite oficiale la Paris, imediat dupa alegerile legislative din Franta. Nu in ultimul rand, componenta francofoniei poate fi din nou pusa in evidenta prin opozitie cu atitudinea mai degraba neutra a lui Sarkozy.

Reporter: Exista apropiati ai lui Hollande buni cunoscatori ai Romaniei. In ce masura va ajuta asta relatiei bilaterale?

R.C.: Exista persoane care cunosc foarte bine Romania si care pot ocupa o pozitie importanta pe langa noul presedinte al Frantei. Nu trebuie sa ne multumim sa asteptam ca aceste persoane sa capete functii importante, este necesar sa le si incurajam. Fostul presedinte Sarkozy numise un reprezentant special de politica externa o persoana de origine armeana.

De ce nu ar avea Hollande un consilier pe problema conflictelor inghetate (aici intelegand Transnistria) sau a Marii Negre, de origine romana? Avem absolventi straluciti ai institutiilor de invatamant franceze, specializati in relatii internationale, de ce nu ii promovam? Ne bazam exclusiv pe aceleasi figuri politice pe care ne-am bazat si cu ocazia aderarii la UE? Climatul politic astazi e complet diferit de cel de atunci.

Este oare la curent Hollande cu relatia cu totul speciala cu Franta a comisarului european pentru agricultura, stie oare ca Dacian Ciolos este cetatean roman?

Reporter: Din punctul dvs. de vedere, ce anume lipseste relatiei bilaterale? Faptul ca acum la putere sunt politicieni de aceeasi culoare politica - Hollande si Ponta - va impulsiona relatiile dintre tarile noastre?

R.C.: Este limitata constientizarea intereselor comune in cadrul UE. Franta poate construi impreuna cu Romania o relatie de succes, cu conditia sa fie dispusa sa cunoasca Romania asa cum este, nu cum altii ar dori sa fie: nici un on-man's land dar nici un paradis in care nimic nu costa si toata populatia vorbeste impecabil limba lui Voltaire. Pe de alta parte, Romania trebuie sa vada Franta asa cum este azi, sa inteleaga mutatia de paradigma din tara "colonizatoare" in tara "colonizata".

"Internationala socialista" a ramas o utopie. In Europa de azi, popularii europeni au mai multe legaturi institutionale decat socialistii. Hollande si Ponta au doar doua puncte comune: sunt impotriva politicilor de austeritate si conduc sau au condus partide socialiste. In rest, deosebirile sunt radicale: Hollande isi asuma o anti-carisma, in timp ce Ponta doreste cu orice pret sa fie un lider carismatic.

Reporter: Hollande s-a prezentat ca un om normal - in masura posibilului avand profilul de candidat la presedintie. Asta i-a adus multe voturi, electoratului i-a fost mai usor sa se identifice cu el. Sa fie acesta inceputul unui nou tip de lider si de leadership?

R.C: Modelul semi-prezidential puternic, de tip francez in care majoritatile sunt confectionate pe masura presedintelui sau intra in coliziune directa cu acesta nu mai are cautare. Hollande va fi de la bun inceput prizonierul Constitutiei pe care va trebui sa o aplice.

Reporter: Cum va arata Franta lui Hollande?

R.C.: La fel ca si cea a lui Sarkozy. Afisand o atitudine la fel de atipica fata de realitatea economica, dar careia i se permite un asemenea lux pentru a nu periclita stabilitatea proiectului european.

Reporter: Cum va arata relatia lui Hollande cu UE? Una este ceea ce promiti in campanie si alta e ceea ce ai putea, realmente, face. ce poate face, realmente?

R.C.: Campania sa electorala nu s-a bazat in primul rand pe raspunsul la intrebarea care este rolul Frantei in UE. Va trebui sa constientizeze cat de curand enormele asteptari fata de persoana sa. Fluctuatia monedei unice europene in aceste zile arata clar ca pietele sunt nerabdatoare sa vada ce va face Hollande. Va trebui sa aiba solutii, iar acolo unde nu le are sa dea impresia ca le are la fel ca si in timpul campaniei electorale, in timpul fiecarei zile din mandatul sau.

Reporter: Va fi Franta un lider in politica mondiala sau un follower?

R.C.: Franta va fi un lider cu conditia sa aiba puterea economica de a-si sustine propriile interese, nu doar sa le declare. Sarkozy a fost adeptul conditionarilor politice a contractelor economice, ramane de vazut cum va reusi Hollande sa foloseasca alte metode pentru a ajunge la acelasi obiectiv asigurarea locurilor de munca existente si crearea unora noi.

Radu Carp este profesor universitar doctor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti si director general al Institutului Diplomatic Roman, Ministerul Afacerilor Externe (2010 -2012). A fost secretar stiintific al Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional Romanesc (2008). Are doctor in drept si are master in studii europene si relatii internationale. A fost profesor asociat la mai multe universitati europene, a publicat articole in reviste de specialitate din Europa si mai multe carti de drept si stiinte politice.