Dna Smărăndița Ionescu turba de furie. Madam Popescu, vecina de la unu, tocmai ce-i spusese că-și va face Revelionul în Maldive. Din pricina asta, dna Ionescu nu mai putea dormi noaptea. Problema nu mai era bicicleta pe care Ioneștii le-o cumpăraseră fiicei lor parcă în ciuda Popeștilor, ci cum de-și permit ei un revelion în Maldive. Mai ales că Popeștii câștigau mai puțin iar familia Ionescu abia se descurca de la o lună la alta cu bani mai mulți. Asta e tot ce mi-aș dori, îi spuse la cină doamna Smărăndița, soțului ei. Să am bani mulți, mulți de tot… Să-mi achit facturile, să-mi rămână și de-o vizită în Mall și să mai avem și o rezervă în bancă, pentru Doamne-ferește, vreo criză sau ceva! Și bătu repede cu degetul în masă, după care își făcu și o cruce în grabă.
Te-ai întrebat vreodată de ce o persoană se poate descurca bine cu 3.000 de lei pe lună, punând și niște bani deoparte, în timp ce altă persoană nu se descurcă nici cu 4.000 de lei? Să nu vă închipuiți acum că această a doua persoană își ia mereu haine de fițe și ultimul model de telefon sau că prima persoană, cea cu 3.000 de lei lunar, se îmbracă doar de la second-hand și mănâncă doar legume fierte. Deci, care-i treaba? De ce unii pot și alții nu? Diferența se rezumă la o idee extrem de simplă: fiți echilibrați! Să luăm cazul celor două familii.
Domnul și doamna Ionescu câștigau amândoi 7.200 de lei pe lună, sau 86.400 de lei pe an. Din banii ăștia, 1700 se duceau pe rata la bancă, 350 se duceau pe abonamentele la telefon (cam mult, dar domnul Ionescu acceptase oferta furnizorului de servicii telefonice de a-și lua în rate o tabletă. Nu avea nevoie de ea, dar cum mulți colegi de-ai lui aveau una, nu voia să pară mai prejos). Pe întreținere și utilități se duceau alți 350 de lei. Mâncarea le consuma alți 900 de lei, că domnul Ionescu era pofticios și nu-și refuza o masă copioasă iar la sfârșit un vin bun. Mai ieșeau o dată pe săptămână în oraș (”că suntem ființe sociale, nu lupi singuratici”), dar nu depășeau 100 de lei/o ieșire. În fine, o dată pe lună mergeau un week-end la mare sau la munte, depinde de anotimp, dar erau atenți cu banii și nu scoteau mai mult de 1500 de lei cu cazare și mâncare cu tot. Tot la capitolul cheltuieli mai treceau 1000 de lei pe lună, bugetul alocat fiicei lor, din care ea trebuia să se descurce. Să aibă și ea niște bani când mai iese cu fetele pe la mall-uri. După ce trăgeau linie, mai rămâneau cu 60 de lei în fiecare lună.
Domnul și doamna Popescu câștigau cu aproape 100 de lei mai puțin. Domnul Popescu lua 3000 de lei, iar doamna - 3500 de lei. E drept, nu aveau rate, dar stăteau în chirie. Plăteau 300 de euro pe lună, adică 1500 de lei. Pe abonamentele de telefon plăteau 120 de lei, că s-au orientat spre o ofertă cât mai ieftină. Ieșeau o dată pe lună la restaurant iar cele câteva excursii și le cumpărau cu luni de zile înainte, ca să iasă mai ieftin. Pe scurt, comparațiile dintre cele două familii arătau ca mai jos:
Ce am vrut să zic prin a fi echilibrat? Simplu. Toți știm ce e aceea o dietă alimentară echilibrată. Să îți asiguri câte puțin din fiecare aliment de bază. Același lucru ar trebui respectat și în privința dietei financiare. Cheltui câte puțin pe ce vrei tu, dar fără excese, ca să nu-ți mărești ”colesterolul” financiar.
Alocați un buget pentru cheltuielile legate de casă care sunt obligatorii (rate bancare/chirie, asigurări, utilități etc). Banii ăștia sunt echivalentul cărnii și cartofilor din dietă. Apoi, alocă niște bani pe care să-i pui lunar deoparte și de care să nu te atingi. Banii ăștia au rolul vitaminelor care te ajută să fii mai puternic și mai sănătos. Iar ceea ce-ți rămâne, orientează-i către micile tale plăceri nevinovate, deoarece viața înseamnă mult mai mult decât să mănânci și să strângi bani, corect?
Problema e cum să împarți cel mai sănătos banii de care dispui? Îți dăm noi două soluții, numai bune pentru familia Ionescu:
1. Aplică regula 50/30/20
Pentru organizarea bugetului personal, îți propunem o regulă simplă: jumătate (50%) din banii pe care îi câștigi, alocă-i datoriilor curente – întreținere, facturi, impozite, rate și altele. O cincime (20%) din banii tăi pune-i deoparte în fiecare lună. Au mai rămas 30%, corect? Pe aceștia alocă-i micilor tale pofte: ieșirile cu prietenii, vacanțe, poate un aparat electrocasnic, un telefon nou. Și poate n-ar strica să începi cu cei 20%, chiar din primul moment în care ne intră banii pe card.
Sigur, poate că n-o să-ți iasă din prima lună. Poate o să reușești să pui deoparte doar 15%. Poate vei cheltui pe dorințele tale nu 30% ci 40%. Nicio problemă! Important este să începem să ne formăm un obicei de economisire.
2. A doua regulă: "Întâi eu"
Înseamnă că trebuie să te plătești pe tine mai întâi. Știu, poate sună ciudat, dar ăsta e adevărul: ai grijă mai întâi de tine! Cum spuneam mai sus, ai grijă ca atunci când îți intră salariul, să pui mai întâi deoparte acei 20%, înainte să plătești întreținerea sau să îți iei pantofii pe care ți-i dorești. Pentru că banii aceia strânși lună de lună nu înseamnă altceva decât o investiție în tine, cel din viitor.
Datele de la BNR și cele din studiile făcute de diferite instituții arată că cei mai mulți români nu au suficiente economii, în caz că apare vreo urgență sau un impas financiar. Unii sfătuitori financiari din SUA spun chiar că această regulă, de a te plăti pe tine primul, este "regula de aur" a finanțelor personale.
Articol susținut de BCR
1
28
