Curtea de Apel București a respins, luni, cererea unui dezvoltator imobiliar care cerea instanței să oblige Consiliul Local Sector 3 să-i aprobe un bloc de 6 etaje în buza parcului IOR. Decizia este definitivă și creează un precedent favorabil cetățenilor care lupă cu rechinii imobiliari, iar consilierii locali nu vor mai putea spune că aprobă proiecte nocive pentru oraș de teamă că dezvoltatorii îi dau în judecată dacă le resping.

Bloc în buza Parcului IORFoto: Google Maps

Este vorba despre un Plan Urbanistic de Detaliu, prin care dezvoltatorul imobiliar PARKLAKE BUSINESS CENTRE S.R.L. dorea să construiască un bloc de locuințe cu patru subsoluri, parter și 6 etaje între ParkLake, mall-ul de pe bulevardul Liviu Rebreanu, și Parcul IOR. Proiectul imobiliar a fost respins de 6 ori de Consiliul Local Sector 3 în 2022 și 2023, după ce consilierii USR și cetățenii din zonă au atras atenția de mai multe ori că accesul din bulevard spre acest bloc s-ar face spre o străduță care nu mai suportă trafic.

În plus, proiectul mai avea o hibă, avizul de urbanism a fost dat în baza PUZ Sector 3, anulat definitiv în instanță încă din 2021, iar după anulare pe teren se mai poate construi un bloc cu cel mult 4 etaje, pe 30% din suprafață. Inclusiv consilierii PNL și PSD au votat împotrivă, deși Primăria condusă de Robert Negoiță a dat aviz de urbanism pentru proiect.

HotNews.ro a scris la vremea respectivă de despre proiectul imobiliar și efectele nocive.

Investitorul imobiliar a mers în instanță și a cerut obligarea Consiliului Local Sector 3 să aprobe proiectul imobiliar, însă fără succes. Pe 19 decembrie, Curtea de Apel București a respins recursul, decizia fiind definitivă. Procesul a durat aproape 2 ani.

  • „Am fost acționați în instanță de dezvoltatorul imobiliar pentru că am respins acest PUD. Au cerut să revocăm avizul negativ dat în Comisia de urbanism a Consiliului Local și să votăm PUD-ul propus de ei. Argumentul pentru care noi nu am votat acel PUD este că zona de acolo este foarte aglomerată deja, este mall-ul care aduce trafic, este parcul IOR, este o școală, iar să mai aducem încă un imobil acolo este moarte.
  • Dezvoltatorul a venit cu o pseudo analiză de trafic și cu argumentul că PUZ Sector 3, care a fost anulat, prevedea acolo o stradă care ducea în bd Rebreanu și se foloseau de acest aspect și de o stradă care nu există, e denumită ca stradă, dar de fapt e un acces făcut de ADP în Parcul IOR.
  • Am câștigat procesul doar pentru că noi, 4 consilieri USR am devenit intervenienți. Primarul a avut o intervenție publică în care a spus public că va da devzoltatorilor rezultatul votului și numele celor care au votat împotriva PUD-ului ca să facă ce consideră de cuviință”, a explicat Eugen Matei, consilier local Sector 3 din partea USR, și unul dintre intervenienții în proces.

Acesta spune că această victorie este a cetățenilor, care au sesizat că proiectul imobiliar va genera probleme în zonă. „Cetățenii din zonă au intervenit, au participat la ședințele Consiliului Local și au arătat ce impact va avea aprobarea proiectului asupra zonei”, a explicat Eugen Matei.

Acesta spune că decizia instanței este și o încurajare pentru consilierii locali bine intenționați, să nu voteze proiecte nocive pentru oraș de teama dezvoltatorilor imobiliari.

„Noi stăm cu teama asta că orice vot pe care-l dăm o să fie sancționat în instanță. Noi credem că această decizie este una dreaptă și care arată consilierilor din alte UAT-uri că pot să gândească pentru comunitate și să spună nu proiectelor nocive”, a explicat Eugen Matei.

Simona Calapodescu, avocatul consilierilor USR, care a susținut partea administrației locale, spune că legea îi dă dreptul consilierului local să decidă dacă un proiect este în acord cu interesul public și politica de dezvoltare pe termen lung.

  • „Instanța a constatat că nu este suficient ca un proiect să respecte legea ca să fie aprobat. Legea îi dă dreptul consiliului local, ca reprezentant al comunității, să pună în balanță costurile pentru administrație și cetățeni cu beneficiile pentru aceștia și să decidă dacă un proiect este în acord cu interesul public și politica de dezvoltare pe termen lung a Sectorului.
  • În termeni juridici, consiliul local este singurul care are dreptul să aprecieze asupra oportunității unui proiect, în calitate de reprezentant al cetățenilor, ca un mic parlament la nivel local, dacă vreți. Judecătorul nu se poate pune în locul consiliului local pentru a face această evaluare pentru că ar încălca principiul separației puterilor în stat”, a explicat Simona Calapodescu.

Aceasta spune că aleșii locali i-au explicat dezvoltatorului imobiliar care sunt problemele cu proiectul propus, iar acesta îl putea adapta astfel încât să nu împovăreze comunitatea locală și administrația, dar a refuzat.

  • „Trebuie spus că acest proces are în spate un efort mai amplu al consilierilor locali în special, dar și al cetățenilor. Consilierii au explicat dezvoltatorului în ședințele de comisie și de consiliu care sunt problemele pe care le ridică proiectul.
  • Cetățenii Sectorului 3 s-au prezentat în ședințele publice de consiliu pentru a arăta cum va fi viața lor afectată de inserarea unui nou ansamblu imobiliar și de șantier. Viziunea lor de dezvoltare a teritoriului a fost previzibilă, iar investitorul își putea adapta proiectul astfel încât să nu împovăreze comunitatea și administrația locală.
  • Apoi, consilierii locali au intervenit în proces să susțină poziția administrației publice cu argumente și dovezi, s-au prezentat la termene și au avut un rol activ în pregătirea apărării”, a explicat Calapodescu.

Decizia instanței arată clar că aleșii locali pot decide pe oportunitate și să aleagă soluții urbanistice în interesul public, nu doar al investitorului care vrea să construiască ce vrea el, cu orice preț.

  • „Decizia de azi încurajează administrația publică la curaj - și la dialog. Consilierii pot refuza să aprobe un proiect care instituie o povară excesivă asupra comunității locale, dacă poziția lor este previzibilă, argumentată și constantă pentru toți dezvoltatorii, ca aceștia să-și poată adapta conduita la cerințele consiliului.
  • Legea le recunoaște consilierilor dreptul la aprecierea oportunității unui proiect sau de a alege între mai multe soluții posibile care să răspundă interesului public, atât timp cât nu decid cu exces de putere.
  • Cazul Liviu Rebreanu e un precedent puternic în materie de reglementare a modului în care construim și trăim într-un oraș. Credem că deschide calea atât spre o administrație publică locală mai puternică și mai eficientă, în interesul cetățenilor, cât și pentru o amenajare urbană coerentă”, a explicat Simona Calapodescu.

Simona Calapodescu a fost în acest proces avocatul consilierilor USR, care a susținut partea administrației locale, alături de Oana Anghel.

În ianuarie 2023, Consiliul Local Sector 3 a aprobat și o hotărâre de respingere a acestui PUD, așa cum prevede Codul administrativ în condițiile în care un proiect imobiliar nu este aprobat și cade la vot. Investitorul imobiliar a atacat și această hotărâre în instanță, cerând anularea ei. Procesul este pe rol.