Primăria Capitalei vrea să restaureze și să consolideze 31 de clădiri simbol din centrul Bucureștiului, aflate în stare avansată de degradare, cu fonduri nerambursabile, din PNRR și de la Ministerul Dezvoltării. Contractele de finanțare prin PNRR au fost deja semnate, iar cele prin programul guvernamental au fost selectate pentru finanțare. Valoarea lucrărilor depășește, pentru toate cele 31 imobile, 130 milioane de euro, potrivit datelor transmise de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din cadrul Primăriei Capitalei.

Strada Dianei nr. 2Foto: Hotnews / Catiușa Ivanov

17 clădiri, toate monument istoric sau aflate în zone protejate din București, vor fi consolidate seismic și renovate energetic prin fonduri PNRR, valoarea contractelor de finanțare deja semnate fiind de 48,38 milioane de euro (fără TVA), potrivit datelor transmise de instituție.

Acestea se află la următoarele adrese, iar valoarea lucrărilor diferă de la caz la caz:

  • Clădire rezidențială multifamilială situată în B-dul Carol I nr. 21, sector - 3 1.542.611,00 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în Str. Boteanu nr. 3A-3B, sector 1 - 7.415.100 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în str. Blănari nr. 14, sector 3 - 2.474.941 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în Intrarea Victor Eftimiu nr. 9, sector 1 - 6.148.100 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în str. Mihai Vodă nr. 13, sector 5 - 1.274.000 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în str. Baltagului nr. 17, sector 5 - 641.200 lei
  • Clădire publică – Muzeul Gheorghe Tattarescu – str. Domnița Anastasia nr. 7, sector 5 - 846.827 lei
  • Clădire publică Calea Victoriei nr 22-24 (Blocul Rosenthal), sector 3 - 7.073.124 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în str. Dianei nr. 2, sector 2 - 1.358.350 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în Intrarea Al. Macedonski nr. 10, sector 1 - 581.000 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în Bd. Schitu Măgureanu nr. 3, sector 5 - 2.321.641 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în B-dul. Dacia nr. 53, sector 1 - 1.521.800 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în Piața Pache Protopopescu nr. 11, sector 2 - 944.468 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în str. Blănari nr.11, sector 3 - 1.432.900 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în str. Domnița Anastasia nr. 5, sector 5 - 1.144.850 lei
  • Clădire rezidențială multifamilială situată în Str. Mihai Eminescu nr. 173, sector 2, București - 504.266 lei
  • Clădire publică -B-dul Schitu Măgureanu nr. 1 (Teatrul Bulandra), sector 5 - 11.160.450 lei

Imobilul de pe strada Dianei 2

Imobilul de pe bd. Carol 21

Imobilul de pe strada Blănari nr. 14, unde lucrările au început deja în luna februarie

Blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei 22-24 / Fațada a fost renovată de administrația Firea, dar blocul nu a fost consolidat deși avea risc seismic II

În paralel, municipalitatea a depus la Ministerul Dezvoltării, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), proiecte în valoare de 325 milioane lei pentru consolidarea și restaurarea a alte 14 imobile. În acest program, pentru anul 2023 s-au alocat de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. Locatarii clădirilor consolidate și autoritățile locale nu vor fi nevoiți să restituie banii.

Clădirile care vor fi consolidate se află situate la următoarele adrese:

  • Imobilul de locuințe din str.Speranței nr.24, sector 2 - 8.066.041 lei
  • Imobilul de locuințe din str. Mendeleev nr. 17/str. Piața Amzei nr. 15, sector 1, București - 15.663.430 lei
  • Imobilul de locuințe dinstr. Dionisie Lupu nr. 55, Sector 1 - 6.662.962 lei
  • Imobilul de locuințe din Șoseaua Panduri nr. 36, sector 5, București - 8.175.961 lei
  • Imobilul de locuințe din str. Franceză nr. 9, sector 3, București - 28.108.850 lei
  • Imobilul de locuințe din Bd. Carol I nr. 63, sector 2 - 11.693.016 lei
  • Imobilul de locuințe Str. Doamnei nr.3, sector 3, București - 35.067.403 lei
  • Imobilul de locuințe din str. Doamnei nr. 5, sector 3, Bucureşti -41.339.881 lei
  • Imobilul de locuințe din Calea Victoriei nr. 95, sector 1 - 14.720.000 lei
  • Imobilul de locuințe din str. Batistei nr.5 sector 2, București - 34.657.288 lei
  • Imobilul de locuințe str. Pictor Ştefan Luchian nr. 12C, sector 2, Bucureşti - 4.280.823 lei
  • Imobilul de locuințe dinCalea Victoriei nr. 101, corp A+B, sector 1, București - 41.522.892,00
  • Imobilul de utilitate publică din str. Lipscani nr. 18-20, sector 3, București - 59.040.900 lei
  • Imobilul de utilitate publică din Str. Calea Griviței nr. 7, sector 1, București -15.571.553 lei

Blocul Adriatica de pe strada Doamnei 5

Bloc de locuințe de pe strada Ștefan Luchian 12 C

Palatul fostei Societăți de asigurări Dacia - Strada Lipscani 18-20

Când vor începe lucrările?

  • „Pentru imobilele finanțate prin PNRR am început deja implementarea, suntem la partea de proiectare și respectăm calendarul agreat cu ministerul. Acum suntem la faza DALI, urmează proiectul tehnic de consolidare și restaurare, eliberarea autorizației de construire, contractarea constructorului, apoi deschiderea șantierelor. Lucrările vor începe în 2024, iar termenul de finalizare depinde de la clădire la clădire.
  • Pe programul de consolidare de la Ministerul Dezvoltării, metodologia este un pic diferită, introducerea imobilelor în program a fost aprobată prin Ordin de ministru, am depus mai multe documente, mai trebuie acordul Asociației de proprietari, DALI-ul și când le avem și le depunem, semnăm contractele de finanțare.
  • Până acum am făcut expertizele, la unele am început DALI-ul, la unele avem proiectu și chiar autorizația de construire și suntem în licitație pentru constructor. Si aici vom începe anul viitor”, a explicat directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu, pentru HotNews.ro.

Primăria Capitalei are în acest moment deschise 3 șantiere de consolidare. Este vorba despre două imobile rămase neterminate de pe vremea administrației Firea - pe strada Bărăției 50 și bd. Regina Elisabeta 29-31 - dar și un șantier nou deschis de primarul Nicușor Dan anul acesta, în februarie - pe str. Blănari 14 - clădirea unde se afla celebrul Club A.

Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri cu risc seismic. Dar aceasta nu ar fi cifra reală, deoarece nu a fost expertizat tot fondul construit, specialiștii estimând că ar fi vorba de fapt despre circa 20.000 de imobile cu risc seismic. În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri.

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Conform specialiştilor, seismul reprezintă factorul de risc major pentru București.

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parţial sau total".

În cazul unui seism puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată același document.

  • "Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.
  • Dintre acestea, circa 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar circa 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie", se menționează în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine Ministerul Dezvoltării sunt în total 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Noi condiții pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic

Imobilele cu risc seismic vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar dacă nu le vând timp de 25 de ani. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, ei trebuie să achite costul consolidării. Asta prevede o lege care a intrat în vigoare la finalul lunii iulie 2022, iar normele de aplicare au fost publicate abia la începutul acestui an.

Legea 212/2022 prevede lansarea unui program care să se desfășoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme.

După consolidarea cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință și timp de 10 ani în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare.

Normele de aplicare au fost publicate la începutul acestui an.

Pe vechea legislație, finanțarea lucrărilor era asigurată de Guvern și Primărie, dar proprietarii aveau obligația să restituie banii în 25 de ani, în rate egale fără dobândă. Persoanele fizice, care aveau veniturile pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie erau scutite de la plata ratelor.