Bucăți din Hala Ford din cartierul Floreasca au fost demolate în ultimele săptămâni, în acest moment din valorosul monument mai fiind în picioare doar fațadele laterale și o jumătate din corpul clădirii.

Proiectul One de la Hala Ford Foto: Hotnews / Catiușa Ivanov

Zeci de imagini care arată operațiunea, alături de mesaje de îngrijorare și revoltă au apărut pe rețelele de socializare, în contextul în care Primăria Capitalei a emis în 2018 și 2020 două autorizații pentru restaurarea imobilului. Contactați de HotNews.ro, proprietarii spun că imobilul este în curs de restaurare, vor fi păstrate cele două fațade și consolidate, iar structura interioară va fi reconstruită, fiind mult prea degradată pentru a fi restaurată. Luminatorul a fost demontat, restaurat și pus la loc pe noua structură. Primarul general, Nicușor Dan, a declarat că a trimis la șantier Disciplina în construcții, iar lucrările respectă autorizația de construire, în document fiind prevăzute lucrări de demolare parțială.

„Valoare de monument au corpul administrativ, cele două fațade și luminatorul. Autorizația spune că se demontează luminatorul, ceea ce se întâmplă, o condiție din autorizație era ca demolarea să nu se facă cu vibrații mari, și ne-au spus că desființarea se execută cu pikhamer de mână și lampă cu autogen, elementele fiind susținute în macara. Am trimis zilele trecute Disciplina în construcții să verifice și ei mi-au confirmat că elemente din luminator sunt demontate manual, cum prevede autorizația de construire, numerotate și păstrate, la fel elementele metalice din fațade și că desființarea nu se face cu vibrații puternice cu picamăr de mână și lampă autogen. În opinia mea, autorizația este respectată, iar elementele valoroase prevăzute de studiul istoric, vor fi reamplasate pe locație după ce se consolidează fațadele și se reface structura de rezistență. Rămân fațadele laterale originale, structura de rezistență va fi refăcută, se vor construi și două subsoluri”, a explicat primarul general, Nicușor Dan, pentru HotNews.ro.

Și într-un răspuns transmis în urmă cu două săptămâni de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, reprezentanții municipalității au transmis că lucrările efectuate pe șantier, la momentul controlului, respectă autorizația de construire.

„În urma verificărilor efectuate, polițiștii locali au constatat că la imobilul respectiv se execută lucrări de construire în baza Autorizației de Construire nr. 178/01.04.2020, emisă de Primăria Municipiului București prin care s-au aprobat ,,modificări de temă construcție Hala Ford – Corp 1 și Corp 2 (restaurare fațade, modificări interioare/exterioare – incintă; amplasare echipamente tehnice și etapizarea pentru realizarea lucrărilor) la Autorizația de construire nr. 04/1564415 din 18.01.2018 emisă de Primăria Municipiului București. La data verificărilor – 27.02.2023 - prevederile autorizației de construire erau respectate”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Am cerut un punct de vedere și proprietarilor halei, dezvoltatorul imobiliar One United Properties. Aceștia spun că fațadele se păstrează și vor fi restaurate, iar structura va fi reconstruită.

„Hala Ford este unul dintre reperele istorice ale Bucureștiului pe care compania One United Properties și-a luat angajamentul să le restaureze. În urma achiziției halei Ford, One United Properties a realizat și realizează investiții semnificative pentru restaurarea clădirii, în scopul protejării și regenerării patrimoniului cultural al Bucureștiului. Aceasta nu va fi demolată, ci restaurată printr-un proces complex prin care fațadele originale sunt conservate, se reconstruiește structura, apoi fațadele sunt atașate de noua structură. Acesta este un procedeu de restaurare foarte des utilizat de specialiști din întreaga lume, pentru a conserva aspectul original al clădirii istorice restaurate. Este un procedeu prin care materialele și tehnicile de construire moderne sunt integrate în proiectul original, permițând păstrarea aspectului original al imobilului”, au transmis proprietarii halei.

După restaurare, aceasta va deveni One Gallery, un spațiu cu funcțiuni comerciale și office.

Raluca Munteanu, arhitect și coordonator de proiecte al fundatiei Pro Patrimonio, specializat pe clădiri de patrimoniu, este de părere că restaurare nu înseamnă demolarea unor părți din monumentul istoric.

  • „Înainte de a comenta soluția de „restaurare” a Halei Uzinei Ford aș vrea să fac niște precizări teoretice, care probabil scapă publicului, mai ales nespecialist: Prea adesea însă se consideră că restaurare printr-o reconstrucție care păstrează aspectul inițial este un mod corect.
  • Restaurarea este însă un proces prin care se realizează lucrări de reparații sau modificări (limitate) cu intenția de a readuce o clădire sau un loc la forma originală sau la o formă anterioară celei prezente - corespunzătoare unei epoci reprezentative pentru edificiu și conservând materialele din acea perioadă.
  • Cu toate acestea practica contemporană nu mai încurajează aceste interpretări (discutabile) de a modifica o clădire la o presupusă formă anterioară, ci pune în practică lucrări de conservare, considerând că straturile diferite de modificări sunt parte din istorie și în măsuri diferite pot avea valoare.
  • Conservarea presupune protecția materialului istoric și prevenirea deteriorărilor ulterioare ale acestuia, cu acceptarea de modificări noi.Conservarea se bazează pe respectul pentru materialul istoric existent, pentru funcțiunea clădirii și semnificațiile ei. Necesită o abordare prudentă, schimbând atât cât este necesar, dar cât mai puțin posibil (cf. Burra Charter, 1979)”, a explicat Raluca Munteanu.

Aceasta este de părere că prin demolare și reconstruire, monumentul istoric își pierde valoarea.

  • „Din perspectiva celor explicate mai sus exemplu oferit de firma ONE este fundamental greșit. Nu este o restaurare prin faptul că nu restituie nici o formă anterioară a clădirii, nu este nici o conservare deoarece distruge mai mult de 80% din substanța originară a clădiri. Dimpotrivă este un proiect care falsifică valoarea clădirii și denaturează grav conceptele de restaurare și conservare.
  • Nu se poate face restaurare prin distrugerea integrală a structurii de rezistență și înlocuirea ei (se pierde materie originală și autenticitatea clădirii). Păstrarea exclusivă a fațadelor, care vor fi ancorate de o nouă structură este o butaforie, o minciună arhitecturală.
  • Fațadele sunt intrinsec legate de spațialitatea interioară. A existat o astfel de abordare în Europa anilor 60-70, dar profesia a evoluat și a înțeles ce pierderi uriașe de valori - materiale și spațiale - sunt în spatele acestei practici. Eviscerarea clădirilor este toxică pentru o clădire de patrimoniu. Golește clădirea nu doar de materie, dar și de valoare. Păstrându-le ca paravan pentru a realiza ceva complet nou în spate este o modalitate de a falsifica arhitectura. În concluzie aș zice că proiectul propus și deja în curs de execuție este o demolare pe față, lipsit de orice înțelegere a valorilor arhitecturale, neadaptat pe practicile contemporate de utilizare și valorificare sustenabilă a patrimoniului”, a explicat Raluca Munteanu.

Contactați de HotNews.ro, dezvoltatorii proiectului spun că au recurs la această soluție, autorizată de Primăria Capitalei și avizată de Ministerul Culturii, deoarece structura halei era în stare avansată de degradare, având risc seismic II.

  • „Examinând releveele de degradări, cât și construcția în ansamblu și detaliile halei, a rezultat o rezistență foarte scăzută a structurii la acțiuni seismice (clădirea este încadrată în RSII). Elementele structurale (stâlpii și grinzile) sunt afectate din cauza umiditătii excesive permanente şi a fenomenului de gelivitate, a calității betonului utilizat inițial la unele dintre elementele structurale, ceea ce a condus la expulzarea betonului şi expunerea armăturii la agenţi corozivi.
  • Este nevoie de mărirea capacității portante a elementelor structurale ale halei (stâlpi, grinzi, planșee), nouă structura urmând să păstreze conformarea și imaginea emblematică a părții superioarea grinzilor care alcătuiesc acoperirea halei și sprijină luminatorul”, au explicat reprezentanții One United Properties.

Aceștia spun că lucrările sunt prevăzute în autorizația de construire, iar monumentul istoric își păstrează valoarea.

  • „Autorizația de construire prevede în acest sens desfacerea structurii de rezistență a clădirii, cu păstrarea fațadelor și a luminatorului central – cu refacerea identică a elementelor degradate (structura metalică luminator).
  • Structura de rezistență nouă ce se va executa în interior (cea a fațadelor va fi consolidată pentru a îndeplini cerințele de siguranță și stabilitate, la interior fiind imposibil acest demers din cauza stării de precolaps a unor elemente structurale) se va conforma cerințelor de refunctionalizare arhitecturală actuale, care însă vor îndeplini și toate cerințele de rezistență”, au mai explicat reprezentanții dezvoltatorului imobiliar.

Simulare cum va arăta Hala Ford după restaurare / Sursa foto: One United Properties

Cerințele din cadrul analizei istorice a clădirii se vor respecta prin proiectul în ciurs de execuție, spun reprezentanții dezvoltatorului imobiliar, iar acestea sunt:

  • Simetria organizării funcționale și a structurii de rezistență față de axul longitudinal al halei
  • Organizarea funcțională și a structurii de rezistență bazată pe repetarea în lungul halei a traveilor
  • Iluminarea naturală intensă a volumelor interioare principale, prin luminatorul longitudinal și prin pereții vitrați de pe laturile est și vest
  • Dimensionarea volumului general al halei în raportul lungime / înălțime de cca 10/1, caracteristic pentru arhitectură industrială
  • Simplitatea arhitecturii exterioare a halei, caracteristică pentru stilul modern internațional al deceniului al 4-lea al sec. XX.

„În concluzie, operațiunile actuale se desfășoară în cadrul stabilit în această faza a proiectului de restructurare, refunctionalizare și restaurare”, este concluzia acestora.

Potrivit avizului dat de Ministerul Culturii în 2018, în baza căruia a fost emisă autorizația de construire, trebuie păstrate și restaurate elementele valoroase ale fațadelor, interiorul poate fi demolat parțial și reconstruit, iar luminatorul va fi demontat, restaurat și remontat în poziția inițială.

  • „Documentația propune pentru construcțiile existente cu funcțiune anterioară industrială și administrativă (S+P+M(corp adm.)+1E) schimbarea de funcțiune în cea de Comerţ şi conexe - servicii, administrative. Înălțimea maximă a construcțiilor nu se modifică. Se modifică înălțimea actuală a aticului Halei de la 10,90m. Se va reface aticul până la cota 12,40m, aşa cum a fost executat inițial. Se propun intervenții asupra spațiilor şi elementelor interioare, respectiv elemente structurale şi nestructurale aflate în stare avansată de degradare.
  • Intervențiile propuse respectă concluziile şi recomandările studiului istoric de fundamentare a intervențiilor întocmit de specialiști atestați ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale precum și pe cele ale expertizei tehnice întocmite în același scop. Astfel, intervențiile implică: demolări parţiale ale elementelor interioare (stâlpi, grinzi, planşee, pereți de compartimentare interioară structurali şi/sau nestructurali), consolidarea şi restaurarea elementelor valoroase ale faţadelor vizând aducerea la forma inițială a faţadelor clasate ca monument istoric precum şi construirea a două niveluri de subsol.
  • Regimul de înălțime va fi 2S+P+M(corp adm.)+1E. Luminatorul va fi demontat, restaurat și remontat în poziția inițială. Faţada Nord va fi reconstruită integral urmând recomandările studiului istoric şi principiile compoziționale din proiectul autorizat inițial din anul 1935”, se arată în avizul emis de Ministerul Culturii în 2018,care stă la baza autorizației de construire din 2020.

Despre proiectul imobiliar

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, la sfârșitul lunii aprilie 2011, un Plan Urbanistic Zonal care prevedea construirea a patru turnuri, pe Calea Floreasca, lângă hala Ford, monument istoric. Cea mai înalta clădirea - 25 de etaje, urmată de o clădire de 20 de etaje și două de 15. Planul Urbanistic prevedea și restaurarea Halei Ford, iar în interiorul ei se dorea amenajarea unui centru comercial cu dotări publice. La vremea respectivă, beneficiarul investiției era societatea Primăverii Gardens. Terenul pe care s-au aprobat construcțiile avea aproape 28.000 mp, practic incinta fostei fabrici Automatica, la intersecția bulevardelor Calea Floreasca cu Mircea Eliade, lângă Parcul Floreasca.

După aprobarea PUZ-ului, terenul a fost cumpărat de One United Properties.

La începutul anului 2018, Primăria Capitalei a emis autorizația de construire pentru proiectul imobiliar. Aceasta prevede edificarea a două clădiri cu 3 subsoluri, parter și 15 etaje, una cu 3 subsoluri, parter și 19 etaje, una cu 3 subsoluri, parter și 16 etaje, restaurarea Halei Ford.

Turnurile au fost deja construite. Din proiect a mai rămas de făcut doar resturarea halei Ford.

Despre Hala Ford și istoria companiei în România

Hala Ford a fost proiectată de arhitectul aul Emil Miclescu si construită în perioada 1935-1936 pentru fabrica de mașini Ford.

Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, Ford și-a început relațiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legatiei Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale că "binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale și internaționale". În 1931, Ford deschide o firma de vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunica filialei Ford din Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la București o linie de asamblare.

„Astfel, ca urmare a acestei invitații, în 1935, Ford a achiziționat un teren în cartierul bucureștean Floreasca, unde a construit o uzina modernă, dotată cu prima linie de montaj operațională din Europa de Est, și peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile și camioane”, se arată pe site-ul companie.

Cel de-al doilea război mondial a afectat însă operațiunile din România, iar în 1940 a devenit evidență lipsa de lichidități pentru importul de vehicule și piese de schimb din SUA.

„Astfel, în primul trimestru al anului 1940, Ford România a vândut toate automobilele pe care le avea în stoc, iar mai târziu a fost epuizat și stocul de camioane. În martie 1940, nu au mai existat alte importuri din SUA, iar fabrică a început să execute exclusiv comenzi ale armatei române, care deținea un parc considerabil de camioane Ford V8 4x4. Odată intrată în sfera de influență a Germaniei, importurile României din SUA și Marea Britanie au încetat, iar prin instalarea austriacului Wachner la conducerea fabricii, această era practic condusă de filiala din Koln”, potrivit sursei citate.

Astfel, fabrică din Floreasca onora cererile armatei germane și române și oferea unități mobile de reparații pe front. În august 1944, Guvernul României clasifică fabrică Ford România că fiind "utilaje și construcții abandonate de inamic" și este inclusă sub control militar.

„Aceasta continuă să se ocupe cu repararea vehiculelor deținute de armata română și cea rusă, cu mari pierderi însă, datorită gratuității oferite armatei ruse că despăgubiri de război”, potrivit sursei citate.

Odată cu încetarea războiului, directorii filialei Ford din Marea Britanie au încercat să reia legăturile cu Ford România, dar instaurarea comunismului și deprecierea monedei naționale au dus la suspendarea activităților în septembrie 1946.

„Între timp, profilul uzinei Ford din România fusese schimbat în aparatură de automatizări, aici funcționând firma Automatică și fiind construite noi hale. Din fericire, hala în care s-au ansamblat autoturisme Ford a supraviețuit până în zilele noastre. Propunerea Ford prevedea acordarea de asistență pe o perioada de zece ani, timp în care trebuia refăcută industria românească de automobile, însă ea nu s-a materializat. Cronologic, în fosta hala a uzinei Ford România își au sediul firmele Autoindependenta (1948), ACRĂ (1951), Termotehnică (1959) și Automatică, al cărei acționar majoritar devine firma Euroform Milenium în 2000", scrie pe www.ford.ro

Cum arăta hala Ford înainte de începerea lucrărilor / Sursa foto: One United Properties