Primăria Capitalei va demara „evaluarea vizuală rapidă” în toamna acestui an a 10.000 de clădiri din Bucureşti construite înainte de 1977 care au cel puţin trei etaje şi cu mai mult de 10 locuinţe a precizat directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) Răzvan Munteanu, după dezbaterea tehnică organizată vineri de către PMB pentru a stabili criteriile pentru zonele de intervenţie astfel încât să fie redus riscul seismic, felul în care se va derula campania de informare a cetăţenilor, cât şi felul în care vor fi împărţite responsabilităţile între PMB şi primăriile de sector, relatează News.ro.

Clădiri din CapitalăFoto: HotNews.ro / Victor Cozmei

„În acest moment evaluarea vizuală rapidă presupune să existe informaţii referitoare la cele 10.000 de clădiri care intră, conform legislaţiei actuale, în evaluare prioritară, clădirile P+3 care au mai mult de 10 locuinţe şi care au fost construite înainte de 1968, să vedem unde sunt situate în aşa fel încât să prioritizăm această evaluare rapidă. S-a discutat despre criterii, pentru că Bucureştiul este foarte mare. Realizarea acestei evaluări vizuale rapide trebuie să fie una partajată între PMB şi primăriile de sectoare.

S-a discutat despre faptul că trebuie să existe date deschise şi a fost foarte bine că, în afară de instituţiile publice prezente, serviciile din Primărie care deţin datele oficiale, Universitatea tehnică şi MDLPLA care deţin date, au fost foarte multe organizaţii neguvernamentale care deţin date. În toamna acestui an vom avea cu siguranţă primele evaluări vizuale rapide. Zonele nu au fost stabilite astăzi. Au fost stabilite criteriile. Vom suprapune toate informaţiile pe care le-am colectat astăzi şi vom stabili şi zonele de intervenţie. Dar ca principiu se vor împărţi responsabilităţile între primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti”, a explicat Răzvan Munteanu.

El a adăugat că a fost stabilit un calendar tehnic, „în aşa fel încât aplicarea criteriilor de prioritizare în zonele în care este făcută evaluarea rapidă, în lunile următoare, să treacă prin această etapă de consolidare a informaţiilor, de identificare şi punere pe hartă, de verificare a hărţilor oficiale, de asumare a Primăriei că acele clădiri deja expertizate sunt la adresa menţionată”, informează News.ro

„Ne-am stabilit un calendar de lucru cu echipele tehnice, iar din perspectiva Primăriei vor fi puse la dispoziţie toate informaţiile oficiale, în aşa fel încât să ştim unde sunt aceste clădiri, lucru foarte important tot despre hartă şi prioritizare, pentru că asta contează foarte mult. Clădirile înalte în zonă centrală la care facem referire atunci când vorbim despre clădiri potenţial vulnerabile. S-a discutat şi IGSU a adus foarte multe informaţii relevante despre traseele de bază şi traseele secundare care trebuie să fie accesibile către zonele de importanţă strategică în momentul unui seism, cum ar fi spitale, centre relevante pentru adăpost al sinistraţilor, în aşa fel încât să fie prioritizate şi traseele şi clădirile de-a lungul acestor trasee care nu sunt neapărat în zonă centrală. Un alt lucru pe care aş vrea să îl subliniez este că legea asigură predictibilitatea şi trasabilitatea acţiunilor, ceea ce este foarte bine. Facem evaluare vizuală rapidă, identificăm zone prioritare, stabilim clădirile vulnerabilie, facem evaluările tehnice şi apoi lucrările. Ceea ce este foarte important este că, deşi toate aceste acţiuni referitoare la evaluare, expertizare a clădirilor potenţial vulnerabile – şcoli, spitale, locuinţe ar fi trebuit să înceapă cel târziu la 1 ianuarie 2024, iată că PMB le începe la două zile după ce Guvernul a modificat ordonanţa”, a mai explicat Răzvan Munteanu.

10 şantiere de consolidare, blocate din 2020 / O singură clădire finalizată, şi alte două în proces de recepţie

Directorul AMCCRS Răzvan Munteanu a explicat că din anul 2020, cele 10 şantiere de consolidare demarate au fost blocate, iar o singură clădire a fost finalizată, proprietarii mutându-se înapoi în apartamentele lor. El a mai spus că alte două clădiri sunt în proces de recepţie.

„În schimb, în cazul a 7 dintre cele 10 clădiri, deşi structura de rezistenţă a fost consolidată de către falimentata Companie Municipală de Consolidări, mai sunt de executat între 39-40% din lucrări. Aceste şantiere sunt încă blocate, în lupta juridică dintre AMCCRS şi lichidatorul judiciar care vrea să recupereze creanţele Companiei de Consolidări. În aceste condiţii, încrederea proprietarilor în capacitatea administrativă Primăriei Capitalei de consolida clădiri în termenele contractuale este scăzută”, a mai spus şeful de la AMCCRS, Răzvan Munteanu.

La rândul său, primarul general al Capitalei Nicuşor Dan a precizat că există voinţă din partea Guvernului de a aloca bani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din bugetul de stat, pe de o parte, şi prin PNRR, pe de altă parte.

„A fost o discuţie tehnică între specialişti de la Primărie de la Ministerul Dezvoltării, de la Universitatea de Construcţii, de la ISU, de la mai multe primării de sector, mai multe organizaţii neguvernamentale care au activitate în acest domeniu pe tema cutremurelor. Vreau să spun două lucruri despre problema consolidării clădirilor cu risc seismic. În primul rând, este o problemă serioasă, în sensul că dacă vrei să rezolvi această problemă, trebuie să faci lucruri aşa cum se cade, adică să nu te duci pompieristic să mai consolidezi o faţadă. Asta înseamnă că trebuie să faci expertiză, trebuie să faci proiect tehnic şi execuţie. Dacă autoritatea publică face lucrurile acestea, atunci fiecare dintre aceste etape necesită achiziţie publică şi necesită timp. Al doilea lucru general pe care vreau să îl spun este că în sfârşit există bani. Există voinţa Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării, de a aloca bani de la bugetul naţional pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Există PNRR care necesită o co-finanţare şi există un proiect derulat de MDLPA în care finanţarea este practic totală. Deci pentru cetăţenii mesajul este că, pentru o lungă perioadă de timp de acum încolo, consolidarea va fi gratuită şi ei vor trebui să apeleze la autorităţile locale, la primării, ca să îi ajute să facă documentaţia şi să meargă către această finanţare gratuită”, a afirmat Nicuşor Dan, la finalul dezbaterii de la PMB.

Edilul general a mai spus că „noutatea este că, pe bună dreptate, pentru a prioritiza unde intervine autoritatea locală, Ministerul Dezvoltării a elaborat nişte norme metodologice care spun că trebuie să facem mai întâi o evaluare preliminară”.

„Dacă vorbim la nivelul Bucureştiului, dacă ne referim numai la clădirile înainte de ’77 vorbim de 10.000 de clădiri. Deci înainte să decizi pentru care dintre clădiri te vei duce să faci expertizarea, ce spune metodologia Guvernului e că trebuie să te duci la toate dintre ele şi să faci, în baza unui normativ pe care MDLPA l-a stabilit, o evaluare preliminară cu specialişti care să spună mai multe date tehnice. Atunci, obiectul discuţiei noastre de azi a fost cum împărţim responsabilităţile între toţi actorii pe care i-am menţionat – PMB, primăriile de sector, minister, ISU, organizaţii neguvernamentale, factori tehnici, pentru ca această evaluare preliminară a tot ceea ce înseamnă clădiri cu risc seismic să aibă loc”, a completat Dan.

Blocurile deja anvelopate termic sunt încadrate la risc seismic 3

Şeful Departamentului Urbanism şi Mobilitate Durabilă din cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti Bogdan Suditu a explicat, întrebat ce se întâmplă cu evaluarea, expertizarea în cazul blocurilor deja anvelopate termic, că ele sunt încadrate în risc seismic 3.

„Atunci când un bloc intră în reabilitare termică, el în spate trebuie să aibă expertiză tehnică ce ar fi trebuit să îl încadreze într-o clasă de risc seismic 3, ceea ce înseamnă că dacă ar fi fost în altă clasă de risc seismic nu ar fi trebuit să intre în anvelopare. Deci anveloparea se face doar pentru imobilele încadrate în risc seismic 3”, a spus Suditu.

Întrebat cândd va fi gata harta cu blocurile care trebuie consolidate pentru risc seismic şi cu zonele prioritare de intervenţie, directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) Răzvan Munteanu a replicat: „Etapa unu este adunarea tuturor informaţiilor referitoare la clădirile care, conform legii, trebuie să facă subiectul evaluării rapide, deci P+3, 10 apartamente, construite înainte de 1978”.

„Există foarte multe resurse, trebuie să le testăm. Ne-am dat termen de o lună să adunăm toate informaţiile ca să avem harta clădirilor care intră în program. Peste o lună. În acelaşi termen, începem să testăm şi să introducem alte informaţii. Evaluările vizuale vor fi începute până în septembrie. Am avut un scenariu propus din partea colegilor ingineri care spunea că 100 de ingineri ar putea realiza în două luni şi jumătate evaluările acestor 10.000 de clădiri. Dar, dacă există resursă, probabil vor fi mobilizaţi mai mulţi ingineri. Într-o lună avem harta oficială a imobilelor care trebuie validate. În două, trei luni putem să avem harta cu toate zonele de acţiune, de evaluare vizuală rapidă”, a mai spus el.

3.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative”

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Conform specialiştilor, seismul reprezintă factorul de risc major pentru București.

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parţial sau total".

În cazul unui seism puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată același document.

• "Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.
• Dintre acestea, circa 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar circa 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie", se menționează în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Clădiri cu risc seismici în centrul Capitalei / Captură dupacutremur.ro

​Câte clădiri cu risc seismic I și II ar avea România

Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine Ministerul Dezvoltării sunt în total 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

De ce s-a blocat programul de consolidare al Primăriei Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbey Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C). Până la alegerile din septembrie 2020, la 4 dintre ele lucrările au fost finalizate (Blănari 6, 8, 10, Spătarului 36), dar nu aveau recepția făcută. Restul erau în diverse faze de execuție. Lucrările erau executate de Compania Municipală Consolidări.

După alegeri, noul primar general, Nicușor Dan, a început desființarea companiilor municipale, iar în acest context, dar și din cauza neregulilor găsite, soldate cu mai multe plângeri penale, șantierele de consolidare au fost blocate.

În martie 2021, situația șantierelor de consolidare era următoarea și așa a rămas până acum:

• Blănari 6,8,10, Spătarului 36 - au fost terminate lucrările, erau în faza de recepție la terminarea lucrărilor
• Franceză 30 - 95%
• Biserica Enei 14, Blănari 2, Știrbei Vodă 20 - lucrările de consolidare erau executate în proporție de 60-70% nu sunt reazilate instalațiile și componenta de arhitectură la interior, sau tâmplăria
• Vânători 17 - 70%
• Calea Victoriei 22-24 - 10% doar fațada făcută și golită clădirea la interior;
• bd. Kogălniceanu 30, Pictor Ștefan Luchian 12C - 10%
• Șelari 22, Mătăsari 44, Lipscani 75, Lipscani 70, Franceză 52, Baltagului 17, Blănari 14, Bărăției 50, Alexandru Beldiman 1, Academiei 3-5, Gheorghe Magheru 27 - în proiectare.

În ultimii 2 ani a mai fost deschis un singur șantier de consolidare, pe Bărăției nr. 50. Acesta este la 30% execuție, iar lucrările sunt sistate în acest moment din cauza vremii. Este vorba despre o clădire construită în jurul anului 1824, cu regim de înălţime de S+P+1E parţial, care a avut funcţiunea de locuinţă şi spaţii comerciale.

În 2021 și 2022, Primăria Capitalei a mai lucrat la consolidarea, reabilitarea, extinderea şi restaurarea faţadei imobilui Bd. Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, șantier început tot în timpul administrației Firea, dar neterminat. Aici s-a putut lucra deoarece constructorul nu este o companie municipală, ci o societate privată, iar contractul nu este prin AMCCRS, ci direct la municipalitate. De la începerea lucrărilor, pe data de 28.09.2018, până la data ultimului ordin de sistare a execuției lucrărilor, respectiv data de 07.12.2022, s-a realizat 54% din lucrare. Deocamdată lucrările sunt sistate deoarece este în curs de emitere o nouă autorizație de construire.

La începutul lunii februarie contactat de HotNews.ro, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a declarat că din șlantierele vechi se finalizase doar recepția la imobilul de pe strada Spătarului 36, iar proprietarii s-au mutat acasă. La restul imobilelor unde lucrările sunt gata, recepția urma să fie făcută în următoarele săptămâni.

Imobil consolidat pe strada Spătarului 36

Cele mai mari probleme au fost la cele 8 șantiere aflate în diverse stadii de execuție deoarece Compania Municipală Consolidări, fostul constructor, nu a vrut să predea imobilele către AMCCRS.

După rezolvarea acestui blocaj, lucrurile intră în normal spune Munteanu și se vor relua șantierele la cele rămase în diverse stadii de execuție.

Bani prin PNRR pentru consolidare

Primăria Capitalei va primi finanțare pe PNRR pentru consolidarea altor 6 imobile: Calea Victoriei 22-24, Victor Eftimiu 9, Boteanu 3A-3B, Mihai Vodă 13, Domnița Anastasia 7, Dianei 2.

În ultimii 2 ani, Primăria Capitalei a expertizat 37 de imobile.

Hanul Solacolu aflat în paragină

Noi condiții pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic

Imobilele cu risc seismic vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar dacă nu le vând timp de 25 de ani. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, ei trebuie să achite costul consolidării. Asta prevede o lege care a intrat în vigoare la finalul lunii iulie 2022, iar normele de aplicare au fost publicate abia la începutul acestui an.

Legea 212/2022 prevede lansarea unui program care să se desfășoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme.

După consolidarea cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință și timp de 10 ani în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare.

Normele de aplicare au fost publicate la începutul acestui an.

Pe vechea legislație, finanțarea lucrărilor era asigurată de Guvern și Primărie, dar proprietarii aveau obligația să restituie banii în 25 de ani, în rate egale fără dobândă. Persoanele fizice, care aveau veniturile pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie erau scutite de la plata ratelor.

De ce nu a funcționat până acum programul de consolidare

Principala problemă o reprezintă legislația. Mai exact, legea prevede acordul tuturor proprietarilor pentru înscrierea în programul de consolidare. Astfel că, dacă un singur proprietar nu este de acord, că nu vrea, nu înțelege sau nu este interesat, clădirea nu poate fi consolidată. O altă problemă este că legea permite proprietarilor să închirieze apartamentele sau spațiile comerciale din aceste clădiri, astfel că nu sunt interesați să le consolideze fiindcă nu ei își pun viața în pericol și imobilul este o sursă de venit. Chiriașii fie nu știu, fie sunt bucuroși că au găsit un apartament situat într-o zonă bună la un preț mult mai mic.

Soluțiile pentru deblocarea programului ar fi eliminarea prevederii care obligă obținerea acordului tuturor proprietarilor și interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile cu bulină.

O altă problemă este birocrația și incapacitatea Primăriei Capitalei de a rezolva problema, dar și lipsa locuințelor de necesitate, unde se pot muta locatarii din blocurile aflate în consolidare.

Mai exact, lipsa transparenței la selectarea constructorului, alegerea unui constructor care nu a putut finaliza lucrările la timp sau întinderea lucrărilor și pe o perioadă de 10 ani, au dus la descurajarea proprietarilor să se înscrie în programul de consolidare.

În noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice funcționarea de spații publice în clădirile cu bulină.

"Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea (Spații publice cu altă destinație decât cea de locuința - spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauza de către autoritatea administrației publice locale competențe.", se arată în lege.

Din păcate această prevedere nu este strict respectată.