Poluare extremă sâmbătă seară în București. Pentru particulele PM 2,5, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului - Airly.org - a înregistrat, în anumite zone din București și din localitățile învecinate, valori instant de 25 de ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Aceste zone au fost marcate pe hartă cu culoarea violet și indicativul de poluare extremă.
- Cele mai mari depășiri au fost înregistrate în Voluntari, Colentina, Ferentari, Popești Leordeni și în zona din spatele Lacului Morii, deci la periferia orașului. În centru, calitatea aerului a fost mult mai bună. Și pentru PM 10 valorile instant u fost de până la 10 ori mai mari față de recomandările OMS pentru media zilnică.
În Voluntari, valorile înregistrate pentru PM10 în intervalul 20-22.00 au fost de 25 de ori mai mari față de recomandarea făcută de OMS pentru media zilnică
Pe Șoseaua Alexandriei, valorile instant înregistrate pentru PM10 în intervalul 20-22.00 au fost de 18 ori mai mari față de recomandarea făcută de OMS pentru media zilnică.
În Ferentari, valorile instant înregistrate pentru PM10 în intervalul 20-22.00 au fost de 15 ori mai mari față de recomandarea făcută de OMS
În zona Obor, valorile recomandate au fost depășite de 4 ori
Pe bd. Libertății, în centrul orașului, depășirile instant au fost mici, doar dublu față de valoarea recomandată
Și Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului a înregistrat depășiri importante în zonele limitrofe. De exemplu, în Voluntari, unde pe airly.org s-au înregistrat depășiri de peste 2500%, adică de 25 de ori mai mult față de valorile recomandate, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului a înregistrat pentru PM 2,5 valori de 4 ori mai mari iar calitatea aerului a fost catalogată drept foarte rea. În Colentina mirosul de plastic ars este insuportabil.
La stația din spatele Lacului Morii, valorile instant pentru PM2,5 au fost duble față de recomandarea OMS, potrivit măsurătorilor făcute de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului
Deocamdată Ministerul Mediului și Garda de Mediu nu au venit cu explicații.
- Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit standardul pentru concentrația zilnică medie de particule PM2.5 la 25 micrograme pe metru cub, iar standardul anual este de 10 micrograme pe metru cub.
- Valorile limită ale OMS pentru concentrația zilnică medie de particule PM10 este de 45 de micograme pe metru cub.
Și anul trecut, din octombrie până în mai, și acum doi ani, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic. Singurul care a vorbit deschis despre acest fenomen a fost fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, demis în septembrie de premierul Florin Cîțu.
Citește aici un reportaj cu explicațiile lui Octavian Berceanu și fenomenul Sintești.
Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
„Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.
Despre poluarea cu particulele PM10 și PM2,5
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.
PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuia atinsă până la 1 ianuarie 2020
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
Efecte poluării asupra sănătăţii populaţiei
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație de pulberi peste limite poate cauza cancer și moartea prematură.
---
Sursă foto articol: Photo173637978©Ana Maria Tanasescu|Dreamstime.com
4
24
