Numărul de mașini înmatriculate în București și Ilfov a crescut cu peste 560.000 în ultimii 10 ani, apropiindu-se de 1,8 milioane, potrivit datelor comunicate de Prefectura București și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule la solicitarea HotNews.ro. Strict pe București, creșterea a fost de aproape 30%. În Ilfov, creșterea este spectaculoasă, aproape s-a triplat numărul de mașini înmatriculate.
În ultimii 5 ani, numărul de mașini înmatriculate în București și Ilfov a crescut cu peste 320.000, se arată într-un răspuns transmis de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule.
Astfel, în 2017, în București erau înmatriculate 1.296.607 autovehicule, iar în Ilfov 166.467, în total 1.463.071. În 2022, în București, numărul acestora a crescut la 1.529.221 mașini, iar în Ilfov la 256.007, în total 1.785.228 mașini.
Astfel, în București numărul mașinilor a crescut cu peste 232.000, iar în Ilfov cu aproape 90.000 de vehicule. În total, creșterea este de pe peste 320.000 de mașini.
Față de 2011, creșterea este uriașă. Potrivit datelor furnizate în 2016, de Prefectura București, în 2011 în București și Ilfov erau înmatriculate 1.224.816 mașini. Doar in Bucuresti, la finalul anului 2011 erau înmatriculate 1.131.807 automobile. In Ilfov, la finalul anului 2011 erau inmatriculate 93.009 masini.
Astfel, putem spune că în ultimii zece ani, numărul de autovehicule înmatriculate în București a crescut cu peste 320.000. În Ilfov aproape s-a triplat.
În aceste date intră toate autovehicule înmatriculate, nu doar mașinile personale, deținute de persoane fizice.
În aceste date nu intră și mașinile celor care locuiesc cu chirie în București fiindcă lucrează sau studiază aici și sunt înmatriculate în alte județe.
Expert mobilitate: nu faptul că oamenii au mașini e problema, ci că le folosesc zilnic
Am discutat aceste cifre cu Tudor Măcicășan, expert pe mobilitate, de ce a crescut numărul de mașini.
”Pe de o parte este extrem de accesibil să ai mașină, pe de altă parte, până recent era gratis parcarea, poate nu cea rezidențială ci în zona centrală primul venit era primul servit. Acum în sfârșit este descurajată această practică”, spune expertul pe mobilitate.
Acesta spune că în absența unui transport public de calitate, creșterea numărului de mașini în Ilfov ridică probleme, deoarece oamenii sunt obligați să folosească mașina pentru călătoriile zilnice.
”Populația în Ilfov a crescut mult mai mult decât în UAT București. Mobilitatea Ilfov -București și înapoi este mai problematică decât mobilitatea internă în București. Bucureștiul are de un secol deja o rețea densă de transport public funcțională. Nu grozavă, cu probleme în curs de rezolvare, dar există, e densă și oferă servicii. Ilfovul nu are asta, are transport public, dar considerabil mai puțin, la frecvențe mai slabe, nu este diversificat, care nu îi aduce în centrul Bucureștiului ci la marginea orașului, de unde trebuie să ia un alt sistem de transport public”, a explicat Măcicășan.
Locuințe construite în Popești-Leordeni
Acesta spune că deținerea unei mașini nu este problema, ci folosirea ei zilnic.
”Dușmanul mobilității urbane nu este faptul că oamenii dețin mașini, ci obiceiul de a le folosi la naveta zilnică. o mașină într-o gospodărie are un rol destul de greu de înlocuit într-o vacantă cu familia, cu copii, la cumpărăturile săptămânale. Dacă fiercare gospodărie ar avea doar o mașină și ar folosi-o doar la asta, de fapt noi am avea un oraș fără mașini. Deci dușmanul este utilizarea zilnică a mașinii în oraș”, a explicat Măcicășan.
De ce folosesc bucureștenii atât de mult mașina?
Pe de o parte, transportul public nu este ce trebuie să fie, tramvaiele și troleibuzele sunt foarte vechi, nu au aer condiționat, iar autobuzele, fiindcă avem foarte puține benzi unice, stau blocate în trafic cu restul mașinilor, deci e mai comfortabil să stai blocat în propria mașină decât într-un mijloc de transport aglomerat.
Pe de altă parte, are legătură cu politica de parcare, până acum în centrul Bucureștiului se putea parca gratis, pe trotuar, fără nicio sancțiune, astfel că folosirea mașinii nu a fost descurajată.
- ”În mod sigur are legătură cu decenii de parcare la liber, după principiul primul venit, primul servit, fără enforcement, problemă pe care începem să o rezolvăm încet-încet.
- În mod sigur are legătură și cu legislația națională, este foarte ieftin să ai o mașină, este la fel de ieftin să ai o mașină disel. Are legătură cu calitatea serviciului de transport public și aici se fac pași", a explicat Tudor Măcicășan.
Sunt multe de făcut ca să ajungem Europa din urmă, spune Măcicășan, dar partea bună este că Bucureștiul are totuși baza pentru un sistem de transport public bun. Avem a doua rețea de tramvai ca lungime din Europa, există o vastă rețea de troleibuze care poate constitui infrastructură de încărcare pentru troleibuze cu baterii, care merg departe de rețea, electrificarea unor linii de autobuze, spune Măcicășan.
O altă cauză este faptul că tot mai mulți bucureșteni s-au mutat în comunele din jurul orașului, însă cartierele noi nu oferă creșe, școli, grădinițe, parcuri, posibilități de petrecere a timpului liber, iar oamenii vin în București pentru job și pentru toate celelalte lucruri. Nici transportul public nu îi ajută foarte mult pe navetiști, astfel că sunt dependenți de mașină.
De ce a dispărut ora de vârf în București
Înainte de pandemie, Bucureștiul era aglomerat și blocat în principal la orele de vârf, dimineața și seara. În ultimele luni însă nu prea mai există doar unele ore de vârf, fiind aglomerație de la 7 dimineața până la 8 seara, iar sâmbata se circulă la fel de greu ca în timpul săptămânii.
Fenomenul este cauzat de creșterea numărului de mașini și a călătoriilor zilnice, iar ca răspuns oamenii și-au decalat programul și merg mai târziu sau mai devreme la muncă, acolo unde programul este flexibil, spun specialiștii în mobilitate și urbaniștii consultați de HotNews.ro.
Bucureștiul, pe locul 8 în lume la aglomerația din trafic
Bucureștiul a fost în 2021 pe locul opt în lume la aglomerația din trafic, potrivit indexului anual realizat de producătorul de sisteme GPS Tomtom. Gradul de congestionare a traficului rutier a fost estimat la 50%, în creștere cu 8% față de 2020, dar în scădere cu 2% față de 2019.
Care sunt cele mai aglomerate 10 orașe din lume:
1. Istanbul, Turcia
2. Moscova, Rusia
3. Kiev, Ucraina
4. Bogota, Columbia
5. Mumbai, India
6. Odessa, Ucraina
7. Sankt Petersburg, Rusia
8. București, România
9. Novosibirsk, Rusia
10. Bengaluru, India
Potrivit datelor Tomtom, traficul cel mai intens din București se înregistrează în medie joi, între orele 17,00 și 18,00.
6
12
