În 2020, sistemul centralizat de termoficare din București a avut pierderi tehnologice de 36,63%, potrivit bilanțului energetic care va fi supus aprobării Consiliului General în ședința de pe 13 decembrie. Pierderile tehnologice din rețeaua primară s-au ridicat la 1.320.643 gcal/an, circa 28,91%, iar cele din rețeaua secundară și puncte termice 352.770 gcal/an, 11,39%. În comparație, în 2017, pierderile erau de doar 28,61%, echivalentul a 1.459.517 Gcal. Pentru modernizarea rețelei este nevoie de investiții de 1,4 miliarde de euro, mai arată documentul.

Avarie RADETFoto: Hotnews

”Pierderile tehnologice reale de energie termică, sunt cele rezultate din diferențele de fluxuri de energie termică intrare/ieșire, în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2020, de 36,63% din energia termică intrată în contor. Pierderile anuale de energie termică în rețeaua primară, în 2020 - pentru activitatea de transport - au fost de 28,91% iar cele din punctele/stațiile termice și rețeaua secundară - pentru activitatea de distribuție - a fost de 11,39%, comparativ cu 23,8%, respectiv 11,22%, determinate în bilanțul tehnoenergetic aferent perioadei iulie 2018-iunie 2019”, se arată în document.

Defalcat, pe sezonul cald/rece, pierderile sunt următoarele:

  • Pierderi tehnologice în rețeaua de transport vara (iunie-septembrie) 71,44%
  • Pierderi tehnologice în distribuție și Puncte Termice vara 27,62%
  • Pierderi tehnologice în rețeaua de transport transport iarnă 23,14%
  • Pierderi tehnologice în rețeaua de distribuție și puncte termice iarnă 9,82%

”La elaborarea bilanțului nu s-a putut respecta recomandarea normativului PE 802/1995, privind întocmirea și analiza bilanțurilor energetice, ca în timpul măsurătorilor de bilanț, încărcarea instalațiilor să fie egală cu, sau foarte apropiată de cea nominală, fluxul anual de energie intrată în SACET București, în 2020, ajungând la cca 1/2 din cel aferent anului 2003. Pentru determinarea pierderilor tehnologice/consumurilor specifice reale, bilanțul a fost elaborat pe baza determinărilor indirecte, prin diferența dintre cantitățile de energie termică intrate și ieșite lunar”, se mai arată în document.

Care este soluția pentru eliminarea pierderilor?

Soluția este reabilitarea sistemului. Documentul arată că este nevoie de investiții de 1,4 miliarde de euro.

”Procesul de reducere a pierderilor de energie termică trebuie să fie în spiritul elementelor tehnologice care ţin de a generaţia a 4-a de sisteme centralizate de alimentare cu căldură, care constau în sisteme de transport şi distribuţie a apei calde sub presiune la temperaturi de 50°C, cu maxime de 70°C. Aceste sisteme presupun utilizarea celor mai bune tehnologii din domeniu, cum ar fi: stocarea de căldură și frig, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor solare, conversia biomasei, pompe de căldură centralizate, valorificarea energetică a deșeurilor, utiizarea căldurii deșeu din industrie, boilere electrice alimentate cu energie provenită din surse regenerabile necontrolabile (eolian). Toate elementele prezentate sunt caracteristice conceptului de smart city, obiectiv pe care Municipiul Bucureşti speră să-l atingă pe termen mediu şi lung”, se arată în bilanțul energetic.

Aceste tehnologii vor duce la schimbări profunde la nivelul elementelor de rețea utilizate actualmente - utilizarea conductelor din plastic, preizolate pentru transportul și distribuția energiei termice,consumuri mult mai mici de energie pentru pompare, pierderi de energie prin radiaţie şi convecție mult mai mici - se mai arată în document.

Planul de măsuri trebuie să se concentreze pe rețeaua primară, acolo unde pierderile de agent termic şi energie termică sunt mari, concluzionează raportul.

”Pentru reducerea pierderilor de energie (...) se recomandă demararea programului de reabilitare a reţelelor termice prin înlocuirea acestora cu conducte preizolate prevăzute cu sistem de detectare automată a pierderilor. Se poate estima că reabilitarea întregului sistem de transport ar fi un proiect care s-ar desfăşura pe cel puțin 20 de ani şi ar costa cel puțin 1 mild euro. Calculele indică faptul că se poate ajunge la redimensionarea și înlocuirea a cca. 80% din totalul conductelor, având vechime mai mare de 20 ani, dacă se va ține seama de debitele reale de agent termic rezultate din reducerea necesarului de energie termică maxim orar. Acestea se vor înlocui cu conducte preizolate prevăzute cu sisteme eficiente de depistare şi localizare a avariilor, în scopul reducerii timpilor de intervenţie în cazul unor incidente. Se va urmări rearondarea zonelor de consum la sursele generatoare de energie termică şi eventuala reconfigurare parțială a schemei generale prin eliminarea rețelelor primare ineficient utilizate”, se arată în document.

Fondurile ar putea fi accesate prin PNRR.

În ceea ce privește reabilitarea rețelei secundare sau de distribuție propunerile sunt următoarele:

  • dotarea cu echipamente și aparatură de automatizare de ultimă generaţie a punctelor termice şi redimensionarea acestora în situația existenţei unor consumatori aflați la distanţă neeconomică, pentru care se pot instala module termice;
  • desființarea stațiilor termice centralizate care în prezent alimentează cu apă caldă menajeră anumiți consumatori pentru care încălzirea se furnizează direct din reţeaua de transport cu ajutorul hidroelevatoarelor şi trecerea alimentării consumatorilor prin intermediul modulelor termice.
  • redimensionarea rețelelor de distribuţie cu vechime mai mare de 20 ani şi înlocuirea lor cu conducte nemetalice preizolate, având pierderi specifice de energie termică reduse, amplasate direct în sol, urmând traseele canalelor de distanţă existente.

”Se poate estima că modernizarea întregului sistem de distribuţie ar fi un proiect care s-ar ridica la aproximativ 400 mil. euro”, se arată în bilanț.

Acesta propune și un sistem de monitorizare și control pentru eficientizarea sistemului.

”Pentru reuşita planului de măsuri este necesară completarea procesului de contorizare şi monitorizare a debitelor de agent şi de căldură care tranzitează punctele principale ale rețelei de transport şi distribuție. Pentru monitorizarea pierderilor din reţea (esenţial în luarea de măsuri de eliminare în timp util ale acestora) recomandăm introducerea unui sistem SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition - control de supervizare şi achiziție de date), cu integrarea de contoare de energie termică în cadrul acestuia. În acest sens, tot pentru programul PNNR au fost propuse 2 proiecte: implementarea contorizării inteligente în cadrul SACET Bucureşti şi Digitalizarea Sistemului Centralizat de alimentare cu energie termică din Municipiul Bucureşti”, se arată în bilanț.

Investiția estimată pentru implementarea sistemului de monitorizare şi control a întregului sistem de transport şi distribuţie se ridică la aproximativ 50 mil. euro.

În plus, față de proiectele menţionate au mai fost propuse şi modernizarea Centralelor Termice de cvartal din Municipiul Bucureşti și modernizarea modulelor termice montate la consumatori.

Doar puțin peste 10% din rețea este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale, undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei Firea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene - 1,6 miliarde lei - și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei - 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 210 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

În prezent, preţul de producţie şi transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureştenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Pentru 2021 subvenția plătită de municipalitate se ridică la peste 1 miliard lei.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

  • 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
  • rețelele termice primare - 987,34 km;
  • puncte termice și module termice - 1.012 buc.;
  • rețele termice secundare - 2.964,64 km.

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

  • din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
  • din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

  • 2016: 800.000 l/h
  • 2019: 1.200.000 l/h
  • 2020: 2.200.000 l/h

Cât costă gigacaloria în București

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, propune de la 1 decembrie o creștere a prețului gigacaloriei pentru populație de la 164 lei la 280 lei. Este vorba despe bucureștenii racordați la sistemul centralizat de încălzire, iar creșterea este de circa 70%.

Deocamdată nu există consens în Consiliul General privind acest tarif, deci creșterea nu a fost aprobată. PNL și PMP sunt pentru, PSD și USR împotrivă.

Creșterea de 70% este doar pentru populație. În urma scumpirilor la gaze, prețul global al gigacaloriei crește de la 490 lei la 980 lei, adică se dublează, diferența dintre cât plătește populația, 280 lei și 980 lei, urmând să fie plătită prin subvenție, de Primăria Capitalei. Municipalitatea a cerut ajutor de la Guvern 980 de milioane de lei, ca să acopere scumpirea, dar nu se știe dacă și câți bani va primi.