Primăria Cluj-Napoca vrea să interzică montarea centralelor de apartament la blocurile noi, care au mai mult de 6 apartamente, potrivit unui proiect de hotărâre de Consiliu Local pus de primărie vineri, în dezbatere publică. Dezvoltatorii imobiliari au de ales între a racorda blocurile la sistemul centralizat de termoficare sau a pune o centrală de bloc.
Anunțul a fost făcut și de primarul Emil Boc. Prevederea ar putea intra în vigoare de anul viitor. Aceasta nu este singura măsură în acest sens. Potrivit strategiei pe termoficare pentru perioada 2021-2050, aflată în dezbatere publică, orașul își dorește să reducă cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2030, iar ponderea energiei din surse regenerabile să fie de cel puțin 32%. Cum? Prin crearea unor insule de încălzire și transformarea unor puncte termice în centrale termice de cartier, integrarea pompelor de căldură și a energiei solare în sistem, modernizarea rețelei de transport și distribuție. În total investițiile se ridică la peste 200 milioane de euro și majoritatea banilor ar putea fi luați din fonduri europene, potrivit documentului.
Proiectul care vizează eliminarea centralelor de apartament din blocurile noi cu mai mult de 6 apartamente este prima măsură și se află deja în dezbatere publică.
”Chiar astăzi a fost pus în dezbatere publică modificarea regulamentului Planului Urbanistic General prin care să fie interzisă montarea de centrale termice de apartament la blocurile noi care au peste 6 apartamente. După ce va sta în dezbatere publică și va fi aprobat în Consiliul Local va produce și efecte imediat. Cel mai probabil va intra în vigoare undeva în 2022, după ce va fi aprobat proiectul de Consiliul Local. Această măsură a fost propusă în Planul de Calitatea aerului, votat acum 6 luni, este o recomandare pentru a crește calitatea aerului”, a explicat viceprimarul orașului, Dan Tarcea, pentru HotNews.ro.
Potrivit proiectului aflat în dezbatere publică, propunerea este ca regulamentul Planului Urbanistic General să se modifice astfel: ”La clădirile noi cu mai mult de şase unități locative, se interzice montarea instalațiilor individuale de gaz pentru încălzire/apă caldă menajeră. Aceste clădiri vor fi racordate la sistemul centralizat de încălzire apă caldă sau la instalații de încălzire apă-caldă de scară, bloc sau cvartal”.
Impactul este semnificativ, pe componenta de calitatea aerului în condițiile în care la Cluj-Napoca se construiesc câteva sute de blocuri pe an, a mai explicat Tarcea.
În anul 2019, Primăria Cluj-Napoca împreună cu OAR (Ordinul Arhitecților din România), au organizat un concurs de soluții, pe tema: “Elaborarea unui MASTERPLAN / Plan Urbanistic Zonal în cartierul Coloniile Sopor din Municipiul Cluj-Napoca”. Acolo se preconizează construirea a 15000-20000 de locuințe, care să deservească între 50000 și 70000 de locuitori, conform SIDU-ZMC 2021-2030 (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană 2021-2030).
Tot în dezbatere publică se află și Strategia locală a serviciului de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul Cluj-Napoca în perioada 2021-2031 și perspectiva 2050, elaborată de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca la comanda Primăriei prin S.C. Termoficare Napoca S.A.
Ce prevede strategia
- reducerea nivelului emisiilor de CO2 cu 55 %, simultan cu îndeplinirea criteriilor care definesc un “sistem eficient de încălzire centralizata”, respectiv asigurarea unei ponderi de 50% a energiei produse din surse regenerabile, sau din combinația de surse regenerabile și cogenerare.
- investiții de circa 200 milioane euro până în 2030 în sistemul de termoficare din care circa 65 milioane de euro pentru modernizarea rețelei de transport, modernizarea centralelor existente și producerea de energie în sistem de cogenerare, -integrarea în sistemul centralizat a surselor de energie regenerabilă (energie solară, pompe de căldură). De exemplu, un proiect pilot propune realizarea unui sistem solar termic montat pe acoperișurile terasă ale blocurilor din zona Timișului – Blajului.
- eficientizarea energetică a centralelor termice cu mai mult de 200 apartamente deservite în prima etapă deoarece efectele privind reducerea nivelului emisiilor de CO2 și reducerea costurilor de producere a energiei termice vor fi cele mai importante.
- după realizarea investițiilor, subvenția plătită de primăria va scădea cu 43% în condițiile păstrării prețului actual la populație.
”Momentul atingerii în timp a țintei de reducere a nivelului emisiilor, propuse în cadrul strategiei, depinde de ritmul în care se va realiza implementarea soluțiilor propuse. Din punct de vedere tehnic, este posibilă realizarea până în anul 2030. Neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de CO2 până în anul 2050, poate fi realizată prin implementarea în perspectivă a tehnologiei de captare a CO2. Această tehnologie momentan este în faza de testare, fără suficientă maturitate pentru a fi implementată imediat, dar există potențial foarte ridicat de dezvoltare.
Despre sistemul de termoficare din Cluj Napoca
SACET Cluj-Napoca deservește mai multe cartiere din municipiu, la nivelul anului 2021 fiind racordate 22.874 apartamente. La nivelul anului 2000 erau racordate la SACET un număr de 80.336 de apartamente. Actualul sistem de termoficare este bazat în proporție de 100% pe utilizarea gazului natural ca și unică sursă de energie.
În perioada 2010-2019 au fost făcute investiții de circa 41 milioane lei în sistem.
”Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către INS (Institutul Național de Statistică) s-a identificat că la nivelul anului 2000 existau 114.038 locuințe în Cluj-Napoca, iar la nivelul anului 2019 existau un număr de 153.212 locuințe. Coroborat cu informațiile puse la dispoziție de către SACET, se constată că la nivelul anului 2000, cca. 70% din locuințele din municipiu erau racordate la termoficare, pe când în anul 2019, doar cca. 15% din locuințele din municipiu sunt racordate la termoficare. Procentajul redus la nivelul anului 2019 se datorează și dezvoltării în intervalul 2000-2019, a unor cartiere noi în municipiu, cum ar fi cartierul Bună Ziua sau cartierul Borhanci, dezvoltate la periferia municipiului. Dacă se raportează numărul actual de locuințe racordate la SACET la numărul de locuințe existente în 2000, se constată ca au mai rămas cca. 20% din locuințele racordate în 2000”, se arată în strategia pusă în dezbatere publică.
La Cluj-Napoca prețul la gigacalorie este de 450 lei, dintre care 213 lei subvenția asigurată de Primăria Cluj-Napoca.
11
45
